Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ambițiile megacontractului privind submarinele americane sunt din nou reduse. Marina australiană va cumpăra doar trei submarine nucleare la mâna a doua din Statele Unite, arată publicația franceză Les Echos, citată de Rador. Cu cât trece timpul, cu atât contractul este revizuit în sens descendent. Cel mai recent episod al saga submarinelor australiene riscă să dezamăgească pe mulți. Atribuit inițial Franței în 2016, apoi anulat cinci ani mai târziu în favoarea Statelor Unite și a Regatului Unit, megacontractul pentru aproximativ douăsprezece nave, evaluat la 90 de miliarde de dolari, continuă să genereze controverse.
Australia, care trebuia să primească submarine nucleare prin intermediul parteneriatului AUKUS pentru a contracara ascensiunea puterii chineze în regiunea Indo-Pacific, nu va primi niciun submarin nou, așa cum era prevăzut inițial. Continentul-insulă va trebui să se mulțumească cu trei submarine second-hand. Oficial, motivele invocate sunt simplificarea și raționalizarea programului.
„În contextul unui proiect foarte complex, trebuie să acordăm o importanță primordială simplității”, a declarat vicepremierul și ministrul australian al Apărării, Richard Marles, adăugând că toate submarinele vor fi din același model. El a insistat și asupra caracterului „rentabil” al contractului.
„Este vorba despre un program foarte costisitor (…) prin urmare încercăm să identificăm toate opțiunile cele mai economice pe parcursul acestui proces”, a explicat oficialul australian.
Într-o declarație comună publicată sâmbătă, Richard Marles, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, și omologul său britanic, John Healey, „au salutat abordarea propusă pentru simplificarea achiziției de către Australia a submarinelor din clasa Virginia (VCS), prin eficientizarea gestionării lanțului de aprovizionare, a cerințelor operaționale și de mentenanță și prin optimizarea costurilor”.
Neoficial însă, realitatea este mai pragmatică și ține de constrângeri materiale. Marina americană dispune de 24 de submarine din clasa Virginia, însă șantierele navale americane întâmpină dificultăți în atingerea obiectivului de producție de două submarine noi pe an.
În Statele Unite s-au făcut auzite tot mai multe voci care întreabă de ce Washingtonul ar vinde submarine cu propulsie nucleară Australiei înainte de a-și reface propriile capacități navale.
Pentru a compensa această reducere a ambițiilor, cei trei aliați au anunțat că vor dezvolta sisteme avansate de drone subacvatice și vor aprofunda cooperarea în domeniul maritim.
Toate aceste inițiative urmăresc limitarea influenței și puterii Chinei în regiune. După cum sublinia Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite, publicată în decembrie anul trecut, „regiunea Indo-Pacific este deja și va rămâne unul dintre principalele câmpuri de confruntare economică și geopolitică ale secolului următor”.
„Dacă China ar ajunge să domine această regiune, ar putea bloca accesul americanilor la centrul nevralgic al economiei mondiale, ceea ce ar avea consecințe durabile asupra perspectivelor economice ale națiunii noastre, inclusiv asupra capacității noastre de reindustrializare”, se arăta în Strategia de Apărare Națională a Statelor Unite, publicată o lună mai târziu.