Astronomii au captat primele imagini cu rămăşiţele unei stele care a murit într-o explozie dublă

Astronomii au captat urmele unei explozii duble care a pus capăt existenţei unei stele, oferind prima dovadă vizuală a acestui scenariu ce era până acum doar teoretic, potrivit unui studiu publicat miercuri, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Supernovele, care reprezintă sfârşitul cataclismic al unor stele ajunse la finalul vieţii lor, rămân misterioase în multe privinţe. Pentru că acest eveniment, care duce la implozia stelei, este pe cât de brusc, pe atât de imprevizibil.

Având o masă similară cu cea a Soarelui, stelele din categoria piticelor albe îşi concentrează materia într-un volum mult mai mic. Ele sunt cunoscute pentru faptul de a-şi încheia existenţa stingându-se treptat, pentru a deveni pitice negre – descrise în teorie, dar care nu au fost niciodată observate – sau explodând în supernove.

„Exploziile piticelor albe joacă un rol crucial în astronomie”, a transmis într-un comunicat al Observatorului European Austral (ESO) doctorandul Priyam Das, principalul autor al noului studiu, publicat în revista Nature.

Mai ales pentru că aceste evenimente produc cantităţi mari de elemente, inclusiv fier, care vor servi drept materie primă pentru a forma noi stele. În pofida acestui fapt, „enigma de lungă durată a mecanismului exact care declanşează explozia rămâne nerezolvată”, a explicat Priyam Das.

Toate modelele computerizate indică spre un scenariu în care pitica albă acumulează materie furând-o de la o stea-geamănă, până când face implozie sub greutatea propriei mase.

Însă studii recente au arătat o a doua posibilitate, în care pitica albă se înconjoară de un strat de heliu furat de la însoţitoarea sa şi care „poate deveni instabil şi poate exploda”, potrivit aceluiaşi comunicat. Unda de şoc a acestei deflagraţii ar comprima atunci pitica albă, care ar exploda la rândul ei într-o supernovă.

Datorită instrumentului MUSE instalat pe Very Large Telescope (VLT) din cadrul Observatorului European Austral (ESO) din Chile, astronomii din această echipă au captat „un instantaneu fotografic” cu rămăşiţele evenimentului, denumit SNR0509 şi care s-a produs în urmă cu 300-330 de ani în Norul lui Magellan, în proximitatea Căii Lactee.

În acord cu teoria, aceste imagini arată două inele distincte de calciu, colorate în albastru în imaginile obţinute de MUSE, corespunzând fiecare unei explozii.

Este „un indiciu clar” asupra faptului că „mecanismul ‘exploziei duble’ are loc într-adevăr în natură”, a declarat astronomul Ivo Seitenzahl, de la Institutul Heidelberg pentru studii teoretice din Germania, care a coordonat observaţiile.