Analiză IFN – Laura Bouriaud: Creșterea suprafeței pădurilor nu se regăsește în productivitatea lor. Semnale îngrijorătoare privind supraexploatarea unor clase de vârstă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Deși industria lemnului prezintă extinderea suprafeței împădurite drept o evoluție pozitivă, datele oficiale ale Inventarului Forestier Național (IFN) indică o realitate mult mai complexă și, pe alocuri, alarmantă. Analiza realizată de prof. dr. Laura Bouriaud, specialist în politici forestiere la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, arată că sănătatea pădurilor României se deteriorează în ciuda creșterii suprafeței acoperite de vegetație forestieră.

81% din creșterea anuală a pădurilor din care se recoltează masă lemnoasă este deja consumată prin exploatare și mortalitate

Trei date de bază stau la originea acestei concluzii: creșterea anuală medie a pădurilor este de 8,66 metri cubi pe hectar, exploatarea este de 4,48 metri cubi, iar mortalitatea — uscări, doborâturi și alte pierderi naturale — ajunge la 2,55 metri cubi. În total, peste 81% din creșterea anuală este deja consumată, ceea ce înseamnă că doar o mică parte se acumulează efectiv ca volum „pe picior”. Mai grav este faptul că exploatările nu sunt distribuite uniform, ci sunt concentrate în pădurile accesibile, ceea ce pune o presiune disproporționată pe anumite categorii de vârstă.

O comparație între ciclurile IFN confirmă această tendință. Dacă în trecerea de la primul la al doilea ciclu pădurile au acumulat aproximativ 133 de milioane de metri cubi, în ciclul următor acumularea scade la sub 97 de milioane. Deși suprafața totală a pădurilor crește cu 2%, volumul acumulat nu urmează același ritm, avansând doar cu 4%.

Această discrepanță poate semnala o scădere a productivității fondului forestier, prin urmare analiza continuă cu evoluția suprafețelor și volumelor pe clase de vârstă.

Clasele de vârstă afectate reprezintă peste jumătate din pădurile României

Analiza pe clase de vârstă dezvăluie probleme și mai profunde. Pădurile între 41 și 60 de ani au o suprafață ușor mai mare decât în ciclul anterior, dar volumul lor scade, ceea ce indică lipsa lucrărilor de îngrijire, precum răriturile, care permit arborilor rămași să crească sănătos. În categoria 61–80 de ani, volumul scade de două ori mai rapid decât suprafața, semn al încetinirii creșterii. Cea mai alarmantă situație apare la clasa 81–100 de ani: deși suprafața a crescut cu 9%, volumul nu a înregistrat nicio acumulare, ceea ce indică o supraexploatare a acestei categorii. În total, aceste categorii de vârstă problematice reprezintă 54% din pădurile României — adică zona care ar trebui să asigure viitorul fondului forestier.

Pe lângă presiunea exploatărilor, pădurile se confruntă și cu efectele schimbărilor climatice. Pe fondul mortalității ridicate și al unei gestionări insuficiente, pădurile tinere și mijlocii devin mai fragile, iar cele exploatabile nu mai reușesc să compenseze pierderile naturale.

8 milioane mc de lemn nefiscalizat anual

Datele IFN din ciclul III ridică semne serioase de întrebare privind starea pădurilor României și modul în care sunt calculate și comunicate informațiile oficiale, se arată în analiză. Clasele de vârstă 61–80, 81–100 și 101–120 ani însumează cu 49.000 de hectare mai mult decât în ciclul anterior, însă pierd 25,6 milioane de metri cubi în volum – chiar dacă volumul recoltat la nivel național a scăzut cu aproximativ 30%. Pentru Laura Bouriaud, această contradicție indică fie probleme de sănătate a pădurii, fie probleme în efectuarea calculelor.

Un element crucial este definirea volumului „recoltat”. Raportul IFN nu îl explică clar, însă o anexă a raportului permite evidențierea faptului că volumul recoltat din IFN III poate fi comparat direct cu INS și SUMAL, deoarece a ținut cont de volumul lemnului nevalorificabil.

Dintr-o comparație directă între IFN, INS și SUMAL reiese o diferență majoră: aproximativ 8 milioane de metri cubi anual reprezintă lemn nefiscalizat sau tăieri ilegale, echivalentul a peste 1,3 miliarde lei pierderi bugetare. Doar volumul arborilor pentru care nu a mai fost găsită cioata însumează 1,2 milioane mc – o valoare imposibil de explicat altfel decât prin tăieri ilegale.

Bouriaud atrage atenția și asupra incoerențelor dintre indicatori: uneori raportați pe „pădure” și „vegetatie forestieră din afara pădurii” (site IFN) sau pe „fond forestier” (în raportul făcut public de minister). Această lipsă de coerență îngreunează înțelegerea reală a stării pădurilor.

Bouriaud menționează că are tot respectul pentru cei peste 60 de specialiști IFN care lucrează pe teren și pentru echipa care menține acest sistem indispensabil politicilor forestiere. Tocmai de aceea, spune ea, este regretabil ca probleme de guvernanță și management organizațional să afecteze credibilitatea unui instrument esențial pentru monitorizarea pădurilor României.

În final, specialista în politici forestiere pune o întrebare esențială: când a fost calculat corect volumul exploatat – în 2019 sau în 2025? Lipsa de coerență între cicluri și modificările metodologice netransparente fac imposibilă o evaluare certă, sugerând că o consecință este pierderea încrederii într-un sistem care ar trebui să ofere cele mai precise date privind starea reală a pădurilor țării.

Trimitere la raportul IFN de pe pagina Ministerului Mediului: https://mmediu.ro/domenii/paduri/ciclu-iii-2020-2025/raport-final-preliminar-ciclul-iii/ și site-ul IFN: https://roifn.ro/site/rezultate-ifn-3/ 

Analiza pe larg realizată de prof. dr. Laura Bouriaud, specialist în politici forestiere la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, se găsește AICI și AICI.