ANALIZA De ce plecarea timpurie a lui Trump de la G7 e importanta

Plecarea prematură a presedintelui Donald Trump de la summitul G7 reprezinta o lovitură adusă perspectivelor unității occidentale și relevanței unui grup în care liderul de la Casa Alba crede că Rusia ar trebui să fie reprimită și, posibil, ca și China să fie inclusă. Analistii americani se intreaba acum daca clubul națiunilor bogate mai are încă influența necesară pentru a modela evenimentele mondiale intr-un moment marcat de mai multe crize majore, intre care razboiul din Ucraina, confruntarile violente dintre statul evreu si gruparea terorista Hamas sau conflictul dintre Israel si Iran.

O plecare intempestiva

Președintele Trump a părăsit summitul G7 din Kananaskis, in provincia canadiana Alberta, cu o zi mai devreme pentru ceva “mult mai important” decât un acord de încetare a focului între Israel și Iran, o miscare care a surprins liderii straini prezenti la intalnire si a aruncat o umbra de indoiala asupra relevantei grupului.

Trump a surprins prin plecarea sa timpurie, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat ulterior că acesta a plecat pentru a intermedia un acord între Israel si Iran, națiunile aflate în conflict in Orientul Mijlociu.

“Există într-adevăr o ofertă de întâlnire și schimb de opinii,” a spus liderul francez. “S-a făcut o ofertă special pentru a obține o încetare a focului și pentru a iniția discuții mai ample.”

Potrivit Newsweek, Trump l-a criticat pe Macron, descriindu-l ca fiind “în căutare de publicitate” și spunând că “se înșală mereu.” Liderul de la Casa Alba a scris pe Truth Social: “Președintele francez în căutare de publicitate, Emmanuel Macron, a afirmat greșit că am plecat de la summitul G7 din Canada pentru a merge la Washington ca să lucrez la o ‘încetare a focului’ între Israel și Iran. Greșit!” Dupa care, Trump a adaugat criptic: “Nu are nicio idee de ce mă îndrept acum spre Washington, dar cu siguranță nu este pentru o încetare a focului. E ceva mult mai important. Fie din greșeală, fie intenționat, Emmanuel greșește mereu. Rămâneți pe recepție!”

Rămâne neclar la ce s-a referit Trump, iar Casa Albă nu a facut alte comentarii. Singura declaratie a venit de la purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a scris luni pe X: “Președintele Trump a avut o zi excelentă la G7, semnând chiar un acord comercial major cu Regatul Unit și premierul Keir Starmer. S-au realizat multe, dar din cauza situației din Orientul Mijlociu, președintele Trump va pleca în această seară după cina cu șefii de stat.”

Plecarea timpurie a lui Trump de la summitul G7 a avut loc pe fondul unei crize tot mai grave în Orientul Mijlociu, unde Israelul și Iranul se ataca cu rachete si drone incepand de vineri dimineata, dupa ce armata israeliană a lansat cel mai mare atac aerian împotriva Iranului din ultimele decenii, printr-o operațiune denumită Rising Lion sau “Leul care se ridică.”

Atacurile au vizat atât infrastructura de suprafață, cât și facilități subterane critice, cum ar fi laboratoarele nucleare din Natanz, Fordow și Isfahan, centre de comandă, instalații militare, dar și lideri militari si oameni de stiinta din domeniul nuclear.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ofensiva a fost necesară pentru “a elimina amenințarea nucleară și a rachetelor balistice” reprezentată de Iran. Teheranul a răspuns cu o serie de atacuri de represalii.

Înainte de a pleca de la summitul G7, Trump a refuzat initial să semneze o declarație comună care solicita o dezescaladare a conflictului dintre Israel și Iran, susținând că își dorește “un sfârșit real” al încercărilor Iranului de a dezvolta arme nucleare.

De asemenea, el a spus că nu a contactat Iranul pentru discuții privind o încetare a focului: “Nu am contactat Iranul pentru ‘discuții de pace’ în niciun fel, formă sau variantă. Este doar o altă ȘTIRE FALSĂ, EXTREM DE FABRICATĂ! Dacă vor să vorbească, știu cum să mă găsească. Ar fi trebuit să accepte acordul care era pe masă – s-ar fi salvat multe vieți,” a scris el pe Truth Social.

Într-o postare separată, liderul de la Casa Alba a adăugat: “Iranul ar fi trebuit să semneze ‘acordul’ pe care le-am spus să-l semneze. Ce rușine și risipă de vieți omenești. Simplu spus, IRANUL NU POATE AVEA O ARMĂ NUCLEARĂ. Am spus-o din nou și din nou!”

Iar marti, Trump și-a exprimat dorințele în mod clar postând pe Truth Social: “CAPITULARE NECONDIȚIONATĂ!” pentru Iran. Intr-un alt mesaj, presedintele american a scris că Statele Unite știu “exact” unde se ascunde liderul suprem al Republicii Islamice, ayatolahul Ali Khamenei, de atacurile aeriene persistente ale Israelului asupra liderilor de la Teheran și a infrastructurii programului nuclear, avertizând că dictatorul “rămâne rapid fără timp” pentru a opri îmbogățirea uraniului.

“Știm exact unde se ascunde așa-zisul ‘Lider Suprem’,” a scris Trump. “Este o țintă ușoară, dar e în siguranță acolo – Nu o să-l eliminăm (ucidem!), cel puțin nu pentru moment.”

“Dar nu vrem rachete trase asupra civililor sau a soldaților americani. Răbdarea noastră se apropie de sfârșit. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni!”

De ce conteaza

Plecarea timpurie a lui Trump de la reuniunea din Canada este importanta. G7, sau Grupul celor Șapte, este o alianță informală a celor mai industrializate economii ale lumii: SUA, Canada, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Japonia. Grupul a fost format in 1975 fara Canada, sub denumirea G6, pentru a discuta despre recesiunea globala si criza petrolului care afectau planeta in acel moment.

Alianța se reunește anual într-un summit pentru a discuta politici și probleme globale, precum crize economice, conflicte internationale, pandemii, schimbari climatice.

Grupul coordoneaza raspunsuri comune intre democratiile occidentale si, desi nu are putere legislativa, influenta membrilor sai pe scena globala este semnificativa.

Anul acesta, summitul G7 este găzduit de Canada, în Kananaskis, Alberta.

Participarea lui Trump la reuniunea din Muntii Stâncoți a fost asteptata cu interes. Newsweek a scris ca liderul american urma sa ia parte la summitul Grupului celor Șapte in conditiile in care isi exprimase anterior optimismul în privința unor posibile acorduri comerciale și negocieri, în timp ce liderii mondiali se pregăteau să abordeze tensiuni globale tot mai accentuate într-un context din ce în ce mai volatil.

Inainte de reuniune, analistii americani au scris ca acest summit G7 reprezintă un test esențial al cooperării internaționale, în contextul în care relațiile comerciale globale, stabilitatea din Orientul Mijlociu și preocupările privind securitatea internațională se intersectează, putând reconfigura alianțele diplomatice și parteneriatele economice.

“Cred că vom încheia câteva noi acorduri comerciale,” a declarat Trump jurnaliștilor la Casa Albă duminică, înainte de a pleca spre summit.

Agenda summitului acoperă o gamă largă de probleme presante, inclusiv echitatea în comerțul global, accesul la minerale critice, migrația ilegală, traficul de droguri și securitatea internațională.

Totuși, întâlnirea este umbrită de conflictul în creștere dintre Israel și Iran, apărut după atacul surpriză al Israelului asupra conducerii iraniene și a instalațiilor nucleare săptămâna trecută. Ambițiile comerciale ale lui Trump la G7 vin pe fondul dificultăților cu care se confrunta inițiativa administrației sale “90 de acorduri în 90 de zile.”

Anunțată în aprilie, alături de impunerea unor tarife vamale extinse, inițiativa a produs până acum doar două acorduri – cu Regatul Unit și China – mult sub ținta ambițioasă de 90 de acorduri până la termenul limită de 9 iulie.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat săptămâna trecută că administrația va extinde probabil perioada de 90 de zile de pauză în aplicarea tarifelor, pentru a permite mai mult timp negocierilor cu partenerii comerciali care acționează “cu bună-credință.”

Plecarea timpurie a lui Trump de la reuniunea G7 a dat peste cap insa aceste planuri. Printre altele, Trump a ratat întâlnirile planificate cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum.

Liderul american a plecat și înainte de sosirea altor lideri, precum premierul indian Narendra Modi și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care urmau să sosească marți.

In acest context, analistii de peste ocean au afirmat ca plecarea timpurie a lui Donald Trump de la summitul G7 a reprezentat o lovitură adusă perspectivelor unității occidentale și relevanței acestui greup. Ei se intreaba acum daca clubul națiunilor bogate mai are încă influența necesară pentru a modela evenimentele mondiale.

“Plecarea prematură a lui Trump de la summitul G7 poate fi privită ca un afront – pentru că exact asta este. Ea evidențiază relevanța în scădere a grupului în fața unui unilateralism american tot mai pronunțat și a absenței unor puteri globale mult mai importante care nu fac parte din acest club. G7 riscă să devină o relicvă a unei lumi apuse, care reunește țări cu viziuni similare, dar fără puterea de a-și pune ideile în aplicare,” a scris Newsweek intr-o analiza dedicata evenimentului.

Situatia este cu atat mai importanta mai ales daca tinem cont de faptul ca Trump crede că Rusia ar trebui să fie reprimită in G7 și, posibil, ca și China să fie inclusă.

Reamintim ca Rusia a făcut anterior parte din grupul G8, dar a fost exclusă în 2014 după ce a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina. De altfel, inainte de intalnirea la care a luat parte in Rocky Mountains, Trump le-a spus membrilor G7 că excluderea Rusiei a fost o greșeală și că aceasta ar trebui reprimită.

“G7 a fost odată G8. Barack Obama și o persoană numită Trudeau nu au vrut ca Rusia să fie reprimită,” a spus Trump, referindu-se la fostul prim-ministru canadian Justin Trudeau.

Vorbind cu jurnaliștii, Trump a afirmat că Rusia nu ar fi început războiul cu Ucraina dacă ar fi fost reprimită în grup de liderii mondiali. “Și aș spune că a fost o greșeală, pentru că eu cred că nu am fi avut un război acum dacă Rusia ar fi fost înăuntru și nu am fi avut un război dacă Trump ar fi fost președinte acum patru ani.”

Trump a indicat că ar prefera ca G7 să redevină G8 sau, posibil, chiar G9, deși Rusia și China sunt guverne autoritare într-o organizație ale cărei membre sunt democrații. “A fost o mare greșeală. Nu eram implicat în politică la acea vreme, dar m-am exprimat foarte vocal în legătură cu asta. E important să ai inamicul la masă… el (președintele rus Vladimir Putin) nu era cu adevărat un inamic atunci,” a continuat Trump.

La o întrebare suplimentară, aflat alături de premierul canadian Mark Carney, Trump a adăugat ulterior că, în acest punct, poate că a trecut prea mult timp pentru ca Rusia și Putin să se mai alature G7.

Trump a adăugat că Putin “nu mai este la masă, deci viața devine mai complicată.”

Întrebat de un jurnalist dacă și China ar trebui adăugată, Trump a răspuns: “Nu e o idee rea. Nu mă deranjează dacă cineva vrea să vadă China intrând.”

Președintele SUA a spus că este important ca liderii mondiali să poată vorbi între ei în cadrul summiturilor. “Putin vorbește cu mine. Nu vorbește cu nimeni altcineva,” a spus Trump. “Nu vrea să vorbească pentru că s-a simțit foarte insultat când a fost dat afară din G8 – la fel cum m-aș fi simțit și eu, cum te-ai fi simțit și tu, cum s-ar simți oricine.”

Comentand pe marginea declaratiilor lui Trump, Newsweek a scris ca includerea Rusiei și Chinei în G7 ar marca o schimbare majoră pentru acest bloc, care a exclus tradițional statele autoritare precum China, preferând democrațiile liberale.

G7, in criza?

Plecarea timpurie a lui Trump din Canada a pus asadar in dificultate Grupul celor Sapte. Liderii G7 au încercat să salveze summitul după plecarea prematură a lui Trump, care l-au transformat practic în “G6,” a precizat AP.

Sase dintre liderii Grupului celor Șapte încercau, pe măsură ce summitul lor se încheie marți, să arate că acest club al națiunilor bogate are în continuare influența necesară pentru a modela evenimentele mondiale, în ciuda plecării timpurii a lui Trump, au notat jurnalistii americani.

Prim-ministrul canadian Mark Carney și omologii săi din Regatul Unit, Franța, Germania, Italia și Japonia au fost însoțiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta războiul neîncetat al Rusiei împotriva vecinului său, într-un summit care a devenit vizibil doar un G6.

Ineditul situatiei nu a scapat celor de la AP. Liderii mondiali s-au adunat în Canada cu scopul specific de a contribui la detensionarea mai multor puncte de presiune, doar pentru a fi perturbați de o confruntare legată de programul nuclear al Iranului, care ar putea escalada în moduri periculoase și incontrolabile.

In acest context, plecarea lui Trump nu a facut decat sa amplifice dramatismul unei lumi aflate în pragul mai multor focare de criză – și a unui summit lipsit acum de cel mai urmărit si influent lider mondial.

Membri ai echipei comerciale a lui Trump au rămas în Canada, inclusiv secretarul Trezoreriei Scott Bessent, reprezentantul comercial al SUA Jamieson Greer și directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett. Bessent a stat la masă în timp ce ceilalți lideri mondiali s-au întâlnit marți cu Zelenski, reprezentând SUA la întâlnire.

În timpul zborului de noapte spre Washington, Trump a respins îngrijorările legate de decizia sa de a sări peste o serie de întâlniri care urmau să abordeze războiul din Ucraina și problemele comerciale.

“Am făcut tot ce trebuia să fac la G7,” a spus el la bordul Air Force One. “Am avut un G7 bun.”

Poziția lui Trump cu privire la Ucraina îl pune insa fundamental în contradicție cu ceilalți lideri ai G7, care susțin Ucraina și afirmă clar că Rusia este agresorul în război, a precizat AP.

Momentul delicat prin care trece G7 a fost remarcat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat marți că G7 pare “foarte palid și destul de inutil” comparativ cu “formate precum G20.”

AP a notat ca lucrurile au devenit ciudate chiar înainte ca Trump să plece din Canada. După celebra fotografie de la G7 din 2018 în care Trump și fosta cancelar germană Angela Merkel au afișat un limbaj corporal deloc prietenos, ediția din acest an a inclus o ridicare teatrală din sprâncene a premierului italian Giorgia Meloni, în timp ce președintele francez Macron i-a soptit ceva la ureche în timpul unei mese rotunde de luni. Momentul a devenit viral.

Aceasta, alături de îngrijorările reale privind războiul Rusia-Ucraina, lipsa de progres în conflictul din Gaza și confruntarile Iran-Israel, au făcut ca situația geopolitică să fie cu atât mai tensionată – mai ales după ce Trump a impus tarife severe asupra mai multor națiuni, riscând o încetinire a economiei globale.

Concluzia analistilor este ca, la fel ca intreaga planeta, G7 trece printr-un moment de criza. Relevanta grupului este pusa sub semnul indoielii, iar atitudinea lui Trump nu face altceva decat sa intensifice acest moment delicat. Va trece grupul peste aceasta perioada dificila? Greu de spus, mai ales in conditiile pozitiei controversate adoptate de Trump, lucru recunoscut inclusiv de premierul canadian Mark Carney care a afirmat transant: “G7 nu înseamnă nimic fără conducerea SUA.”

Tensiuni cu aliatii

Comentatorii americani au reactionat la plecarea lui Trump din Canada. Unii au spus ca presedintele SUA a fost lipsit de respect fata de gazda reuniunii, premierul canadian Carney, altii l-au criticat pentru ceea ce ei au numit „aroganta” afisata fata de ceilalti lideri straini. Mai ales ca niciunul din lucrurile pe care le-a facut marti nu pareau sa-l retina sa mai ramana o zi la reuniunea din Alberta.

Nu putini sunt cei care au readus in discutie agenda America First a liderului de la Casa Alba, caracterizata prin mai puțin angajament internațional, o viziune tranzacțională asupra alianțelor (ce primesc SUA în schimb) și o abordare care poate slăbi ordinea globală liberală construită în jurul cooperării occidentale.

In acest context, ei au notat ca reuniunea G7 din Canada se inscrie pe lista, din ce in ce mai lunga, a momentelor in care Trump si apropriatii sai au mustruluit aliatii europeni si din NATO dupa ce republicanii au revenit la Casa Alba in ianuarie.

Tensiunile transatlantice au fost evidente într-un discurs susținut pe 14 februarie de vicepreședintele JD Vance la Conferința de Securitate de la München, unde acesta a criticat dur liderii europeni, acuzându-i că încearcă să suprime opiniile politice de dreapta.

În speech-ul ținut la Bayerischer Hof Hotel din capitala bavareză, și care a fost lăudat de conservatorii din Statele Unite, numărul 2 de la Casa Albă a declarat că presupusele acțiuni recente de cenzură din Europa reprezintă o amenințare mai mare pentru existența continentului decât Rusia.

“Amenințarea care mă îngrijorează cel mai mult în ceea ce privește Europa nu este Rusia, nu este China. Nu este niciun alt actor extern,” a spus el în discursul de la München.

“Ceea ce mă îngrijorează este amenințarea din interior – retragerea Europei din unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale, valori împărtășite cu Statele Unite ale Americii.”

Tot in februarie, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite de luni, SUA au votat împotriva unei rezoluții ce condamna invazia Rusiei în Ucraina. Dorothy Shea, chargée d’affaires ad interim al SUA, a spus că rezoluția promovată de Ucraina si aliații săi europeni perpetuează “un război al cuvintelor, mai degrabă decât o încheiere a războiului.”

Votul a plasat SUA într-o companie neobișnuită, alături de Coreea de Nord, Iran și alte 15 țări, împotriva rezoluției susținute de Europa. China, alături de alte 64 de țări, s-a abținut.

Rezoluția, care reafirmă sprijinul pentru Ucraina și integritatea sa teritorială la împlinirea a trei ani de la începutul invaziei ruse, a trecut cu 93 de voturi pentru și 18 împotrivă.

De asemenea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a socat audienta europeana dupa ce a declarat in Germania in urma cu cateva luni că războiul dintre Ucraina și Rusia “trebuie să se încheie,” că aderarea Kievului la NATO este nerealistă și că SUA nu vor mai prioritiza securitatea Europei și a Ucrainei, deoarece Administrația Trump își va concentra atenția pe securizarea propriilor granițe și pe descurajarea unui război cu China.

Într-o declarație de mai puțin de 1000 de cuvinte, făcute înaintea unei întâlniri a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei la Munchen, Hegseth a spus că “Statele Unite nu consideră că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unui acord negociat.”

El a adăugat că orice garanții de securitate oferite Ucrainei “trebuie să fie susținute de trupe europene și non-europene capabile,” insistând că soldații europeni ar trebui să fie forța principală care asigură securitatea Ucrainei postbelice – un rol în care trupele americane nu vor fi implicate.

“Pentru a fi clar, ca parte a oricăror garanții de securitate, nu vor fi trupe americane desfășurate în Ucraina,” a spus Hegseth.

Orice forțe europene de menținere a păcii trimise în Ucraina ar trebui să facă parte dintr-o “misiune non-NATO,” fără protecția Articolului 5, principiul fundamental al apărării colective a alianței, a adăugat șeful Pentagonului american. Cei 32 de membri ai NATO s-au angajat prin Articolul 5 să apere orice națiune din blocul militar care este atacată.

“Protejarea securității europene trebuie să fie o prioritate pentru membrii europeni ai NATO. În acest sens, Europa trebuie să asigure cea mai mare parte a ajutorului, atât letal, cât și non-letal, destinat Ucrainei,” a afirmat Hegseth.

Șeful Pentagonului a mai afirmat că revenirea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014, înainte ca Rusia să invadeze Crimeea și estul Ucrainei, “este un obiectiv nerealist.”

In sfarsit, ideea retragerii Statelor Unite din alianța politico-militară formată în 1949 prin Tratatul de la Washington a fost intens vehiculată de diverși republicani și de șeful SpaceX și Tesla, Elon Musk, în ultimele luni, în contextul negocierilor privind încheierea conflictului dintre Ucraina și Rusia.

În timp ce președintele Trump ar fi sugerat în privat retragerea SUA din alianță în timpul primului său mandat, senatorul republican Mike Lee (Utah) a susținut public acest demers. El a declarat că este “timpul să plecăm” din NATO, după ce țările aliate au organizat la Londra o reuniune de urgență cu Ucraina, fără participarea SUA.

Într-o postare făcută pe X, Lee a afirmat că, dacă “NATO merge mai departe fără SUA,” atunci și Statele Unite ar trebui “să meargă mai departe fără NATO.”

Ulterior, el a sugerat mai multe denumiri pentru această mișcare. “Cum ar trebui să numim mișcarea de retragere a Americii din NATO? AmerExit? NATexit?” a scris Lee într-un mesaj pe X, făcând aluzie la Brexit, termenul folosit pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

“E un lucru bun că aliații noștri din NATO ne oferă condiții comerciale favorabile, având în vedere că noi asigurăm o parte disproporționat de mare din nevoile lor de securitate. Ah, stai… Nu o fac,” a adăugat Lee într-o altă postare.

Iar Anna Paulina Luna, o republicană din Florida, a postat pe X: “Este timpul ca Statele Unite să iasă din NATO!”

Tinand cont de aceste declaratii si de actiunile Team Trump in al doilea mandat in fruntea Americii, plecarea presedintelui Trump de la G7 seamana cu o sabotare constienta a grupului si subrezeste si mai mult relatiile cu aliatii traditionali ai SUA, a afirmat un comentator.

Surse: Newsweek, BBC, AP, New York Post, NPR, defense.gov, nato.int, Truth Social, YouTube, X