G4Media.ro

ANALIZĂ. Cifrele unei oportunități istorice. Vom ști să cheltuim eficient 80 de…

ANALIZĂ. Cifrele unei oportunități istorice. Vom ști să cheltuim eficient 80 de miliarde de euro?

Autostrăzi, spitale moderne, școli performante, industrie nepoluantă, debirocratizare, digitalizare, locuri de muncă bine plătite și, în general, o recuperare semnificativă a decalajului economic istoric dintre România și țările dezvoltate ale Europei. Toate acestea sunt posibile dacă România va folosi inteligent suma record pe care o are la dispoziție pentru dezvoltare în deceniul următor. Dacă.

Este vorba de 79,9 de miliarde de euro, după cum a relatat G4Media în premieră, dintre care 63,1 miliarde sume nerambursabile, iar restul împrumuturi la dobândă foarte mică, luate de Comisia Europeană în numele statelor membre. Toți acești bani sunt la dispoziția României pe parcursul următorilor zece ani, respectiv șapte ani de programare bugetare și încă trei în care sumele contractate pot fi cheltuite, potrivit regulii n+3.

Ca termen de comparație, România avea în 1980 o datorie de 11,4 miliarde de dolari, echivalentă cu 33,16 miliarde de euro de azi. Pentru plata acelei datorii, românii au fost înfometați programatic de regimul comunist, vreme de un deceniu.

Acum, începem un deceniu în care avem aproape dublul acelei sume la dispoziție, fără a trebui să îi dăm înapoi vreodată. Vom ști sau nu să folosim acești bani? Vom profita de această oportunitate istorică pentru a moderniza România? Răspunsul la aceste întrebări va putea fi dat abia în 2030. Până atunci, să vedem cifrele.

Bugetul UE 2021-2027

România va avea o alocare de 46,3 miliarde de euro pentru anii 2021-2027, în cadrul bugetului multianual al Uniunii Europene, din care 27 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și aproximativ 18 miliarde de euro pentru agricultură.

Este un prim plus față de perioada anterioară de programare, 2014-2020, când România a beneficiat de 42,5 miliarde de euro, prin fonduri europene „clasice” – cele pentru care trebuie scrise proiecte – și plăți directe în agricultură. Defalcat, plățile directe (subvențiile) pentru agricultură au însemnat 11,2 miliarde de euro, iar restul fondurilor, peste 31 de miliarde. Dintre cele 31 de miliarde, grosul a fost format de fondurile structurale și de coeziune și cele din politica agricolă comună, altele decât subvenții (aproximativ 8 miliarde).

Avem așadar o creștere a sumei alocate din bugetul multianual, dar ea este mai mică decât cea pe care se miza în primăvară, când ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș avansa o cifră de 51,5 miliarde de euro, reprezentând totalul alocării (30,5 miliarde fonduri structurale și de coeziune, și 21 de miliarde politica agricolă comună). Aceasta este baza atacurilor la adresa președintelui Klaus Iohannis, care ar fi „pierdut” în timpul summitului din 17-21 iulie diferența de la 51,5 la 46,3.

Trebuie însă spus că, per ansamblu, bugetul UE pentru următorii șapte ani a fost redus cu 21 de miliarde de euro, de la propunerea din februarie, de 1095 de miliarde, la acordul de acum, cu o valoare de 1074 de miliarde. Fiind una dintre statele care primesc cel mai mult de la bugetul multianual, era firesc ca România să aibă o cotă mare din diminuarea generală a bugetului Uniunii.

Un alt aspect important este că România are o alocare mai mare, deși al doilea cel mai mare contribuitor la bugetul Uniunii, Marea Britanie, a părăsit blocul comunitar. Aportul financiar al Londrei era de aproximativ 11% din totalul bugetului european, fiind depășit doar de cel al Berlinului. Cu toate acestea, bugetul european 2021-2027 a crescut față de 2014-2020, de la 959,5 milioane de euro, la 1074, în acest moment.

Next Generation EU

La toată această sumă, se adaugă fondul de relansare economică post-pandemie, denumit Next Generation EU (NGEU). Acesta este un fond unic, în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 390 sunt granturi, adică bani nerambursabili, și 360 sunt împrumuturi. Din acest fond, România va primi 16,8 miliarde, bani nereturnabili, iar 16,7 miliarde de euro, împrumuturi. Pentru a obține acești bani, Comisia Europeană se va împrumuta de pe piață, la dobânzi minime, dat fiind ratingul excelent de credit pe care îl deține. Banii trebuie returnați până în 2058.

Condiționări

Pentru a beneficia de alocările din NGEU, fiecare stat trebuie să transmită un plan național de relansare, care trebuie aprobat de Comisie. Plățile se vor face etapizat, după verificarea respectării planului de Comisie. În cazul în care un stat consideră că alt stat nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, chestiunea este trimisă spre discutare Consiliului European.

O altă condiționare este legată de respectarea statului de drept, și este valabilă și pentru bugetul multianual și pentru NGEU. Astfel, în cazul în care există încălcări ale statutului de drept, Comisia va propune măsuri, care vor trebui adoptate de către Consiliu prin majoritate calificată. Formularea este ambiguă și lasă loc de interpretări.

Cum stăm?

Se pune întrebarea dacă România este capabilă să absoarbă eficient toate aceste fonduri pe care le are la dispoziție. Răspunsul este nuanțat. Astfel, dacă ne uităm la actualul exercițiu financiar, România nu a cheltuit decât 34% din suma alocată (fără să luăm în calcul subvențiile din agricultură), și ne aflăm în ultimul an. Dar regula europeană „N+3”, prevede încă trei ani în care banii alocați pot fi folosiți, după contractare. Prin urmare, în următorii trei ani trebuie cheltuiți restul de 66% din banii alocați, iar acest lucru este foarte probabil, fiindcă în acest moment gradul de contractare a fondurilor este de 97%.

Altfel spus, pentru 97% din fondurile disponibile s-au semnat contractele de finanțare, dar doar 33% din bani au fost plătiți, deoarece majoritatea proiectelor sunt în curs de implementare, iar plățile se fac pe măsura avansării lor. Spre comparație, media europeană de contractare este mai mică, de 84%, dar cea de cheltuire este mai mare, de 41%. Asta înseamnă că am învățat să scriem proiecte, dar stăm mai greu cu punerea loc în practică.

Ce urmează

Întreg pachetul bugetar agreat de Consiliul European trebuie aprobat de Parlamentul European, care a cerut de la bun început un buget multianual mai mare decât cel prezent. Joi, 23 iulie, legislativul este așteptat să adopte o poziție comună prin care încep negocierile finale. Majoritatea analiștilor de la Bruxelles sunt de părere că PE va solicita o creștere a bugetului multianual și o mai strictă legare a plăților de respectarea statului de drept, dar nu va obține decât concesii minore.

Foto: David Mark / Pixabay

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. Euforia acestor zile nu va putea fi egalata cantitativ dar cu semn opus, doar de lamentările de peste 7 ani, când vom trage linie și vom observa cât de puțin din ceea ce ne-a fost alocat am putut utiliza. Se generează, dinspre politic susținut de oresa, un curent ca “ne-a pus Dumnezeu mâna in cap!”. Nimic mai fals! România a mai avut in ultimii 14 ani sume mari alocate de UE, sume pe care bu le-a putut utiliza fie pentru ca nu a existat c-o-finanțare, fie nu am fost in stare sa promovam proiecte viabile, conform criteriilor UE. Fie ne-am alinat, s-au succedat diverse partide și s-a ales praful! Mi-as dori ca acum sa fie diferit, dar nu cred! Sper ca peste 5-6 ani sa merg la Arad sau Oradea sau Suceava pe o autostrada completa! Sper ca bucureștean in vârsta ca atunci când voi avea nevoie sa merg fără frica la un spital modern! Sper, fiindcă speranța moarte ultima, afica după ce murim noi, e răbdătoare!

  2. Doamne feri,ce oportunitate mai?si istorica?pai la fiecare alocare de nush cate miliarde de euro pt.satul Romania se fac n articole,oo ce frumos va fi,apoi ajunge sa treaca un an si sa vezi ca nimic dar absolut nimic nu se face,banii nu se absorb,satul e tot corupt si aia e.
    Noapte buna,dragul meu sat!

  3. Nu se va face nimic din banii ăia, în ce ţară vă credeţi, Olanda? Românii nu sunt buni de nimic, au uitat cum se face un proiect şi nu le mai pasă de nimic.

    • Cam da, vor fi furati in proiecte stupide si fara utilitate, doar pe salariile oamenilor de partid.
      Studii de fezabilitate si proiecte estimate la super pret.

  4. Nu cred ca vom aduce in Tara, pentru DEZVOLTARE mai mult de JUMATATE din acesti BANI cand se va trage linia!
    Mai ales pentru faptul ca in cadrul Facilității de recuperare și reziliență(672,5 miliarde Euro Total, din care 360 miliarde credite si 312,5 granturi.(subventii), Comisia Europeana a decis ca 70% din granturi să fie distribuite în anii 2021 și 2022.
    Restul de 30% sunt disponibili doar în anul 2023. Prefinanțările sunt în limita a 10% din valoarea grantului aprobat și se alocă numai în primul an, 2021.
    În cadrul Fondului de relansare, angajamentele legale pot fi depuse până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2023, iar plățile se pot face cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2026.”

    România NU se remarcă atunci când vine vorba de accesarea fondurilor europene pentru proiecte.
    În ultimul plan de relansare 2014-2020, din maximul de 36 de miliarde de euro, România a reuşit să acceseze doar 12 miliarde de euro.
    Ce spun oamenii de afaceri:
    Radu Georgescu, CFO firmă specializată în contabilitate, este de părere că predicţia viitorului este dată, totuşi, de istorie. Analiştii cred că greşeala cea mai mare a României este faptul că lipseşte accelerarea de implementare a proiectelor.
    „Dacă faci un plan într-un document word asta nu înseamnă că şi vei primi banii aceştia. Conjugarea verbului a obţine ar trebui să fie altfel, nu că am obţinut 80 de miliarde, că am putea să obţinem 80 de miliarde -maxim. (…) Ştim cu toţii că nu am obţinut niciodată maxim, ba mai mult, suntem pe ULTIMUL loc în obţinerea fondurilor”, spune Radu Georgescu.
    Analistul financiar Cristi Tudorescu spune că pe anumite axe, România are capacitatea de a accesa fondurile, inclusiv pe dezvoltare, pe finanţarea companiilor, pe antreprenoriat sau agricultură.
    „Unde avem noi probleme- pe proiecte mari şi de infrastructură de transport, industrie mare, practic, noi NU putem spune în ultimii 10-15 ani că avem foarte multe proiecte definitorii cu finanţare europeană. (…) „Marile proiecte ar trebui din 2021, dar ca să înceapă din 2021 terenul trebuie pregătit încă din 2020”, adaugă acesta.
    https://www.stiripesurse.ro/romania-la-coada-europei-pentru-absorbtia-fondurilor-europene-himera-celor-80-de-miliarde-de-euro_1487848.html

  5. Da, da, și marmota uite-așa învelea ciocolata!

  6. Daca scazi ce dam inapoi la bugetul UE(30%) si agricultura (tot pe acolo) , timp de 7 ani o sa vedeti ca de fapt suma este consoderabil mai mica si asta nu este partea proasta.

    Ldin ce ramane 50% sunt granturi – practic se pot face parandaraturi tipic romanesti si 50% se vor acorda pe proiecte. Adica ni vom fi in stare sa facem nimic.

    Mai departe va las pe dvs sa socotiti ce si cum..

    • Corect!
      In plus, ia uite ce Decizii s-au mai luat, una dinttre ele e:
      „Între cele mai importante decizii adoptate la Bruxelles:
      – Contribuțiile naționale la Bugetul UE cresc la 1,4% VNB și, în funcție de dimensiunea resurselor proprii adiționale, pot crește la maximum 1,46% VNB.
      – Granturile urmează să fie acordate statelor pe baza unor Planuri naționale care să consolideze potențialul de creștere economică, să sprijine crearea de noi locuri de muncă și să crească reziliența socială și a economiei.
      Planurile mai trebuie să contribuie la dezvoltarea ecologică și digitală a economiei și să respecte recomandările anuale ale Comisiei (Semestrul european).
      – Planurile naționale sunt supuse aprobării Consiliului European, pentru aprobare este nevoie de majoritate calificată.’
      https://cursdeguvernare.ro/document-detaliile-acordului-70-din-granturi-trebuie-atrase-in-urmatorii-2-ani-campionii-negocierilor-lista-statelor-care-au-obtinut-bani-suplimentari.html

      Adica, AZI fiecare Tara contribuie la UE cu ~1,1% din VNB(PIB) iar din 2021 Contributia va creste la 1,4% din VNB(PIB)…
      Suma platita de Romania catre UE va fi uriasa, daca vom compara cu Sumele primite de Romania de la UE in ultimii ANI, Romania fiind mereu la coada Europei: In 2017, Romania a Incasat de la UE suma de 3,6 Miliarde Euro(TOTAL) si a platit catre UE suma de 1,5 Miliarde Euro!

    • Bine lili, Romania a incasat 3.6m ca atat i s-a dat sau doar atat au fost in stare mintile luminate care ne conduc sa atraga din sumele disponibile noua?

  7. Daca privim in urma, majoritatea comentariilor (usor pesimiste ca de obicei ) si a comentatorilor au dreptate . Lucrarile contractate au fost de proasta calitate , absorbtia de bani europeni a fost minima si punerea in practica a proiectelor deficitara . Pe linga toate acestea , ultimii 10 ani ne-au aratat o incercare politica de decuplare de la cerintele politice si de la sistemul de functionare al U.E. Romania ar fi trebuit sa ramana intr-o- zona gri – ce ar fi permis folosirea banilor fara control , fara nici o forma de control . Asadar , cu totii aveti dreptate cind spuneti ca este imposibil, sau asa vi se pare acum , ca ceva sa se schimbe . Totusi , ne aflam in fata unui moment de schimbare majora . De ce spun asta ? Mari sume de bani vin spre toate tarile membre UE , nu numai spre Romania . Jocul banilor se muta astfel spre o decizie- total- europeana . Deja, Europa , ca urmare acestor imprumuturi girate de un intreg , este obligata sa controleze (Olanda a prezentat si modul prin care va fi facut acest lucru )parcursul banilor . Ce efect va avea aceasta decizie putem doar prognoza . Orisice incercare de manipulare a fondurilor va duce la sistarea lor si va atrage imediat o raspundere extra nationala direct – la parchetul european – . Jocurile nationale de excamotare a banilor facute pina acum cu ajutorul unor parti din justitie sau a celor ce furnizeza justitiei informatii , nu mai este actual . Cei care vor incerca astfel de , noi, manevre se pot trezi in situatii in care nu mai se pot apara cu ajutorul unor entitati statale – interne-. Pe de alta parte, modalitatea de cheltuire a banului public se regaseste in tendinta si cerinta de afisare a cheltuielilor in mod transparent . Digitalizarea rapida permite acest lucru . Ce trebuie sa faca guvernul actual ,daca va ramane in functie acum (vezi o presupusa motiune de cenzura )sau daca in urma alegerilor capata sufragiul majoritatii cetatenilor . Are obligatia imediata de a cere anticipat , acordul cetatenilor pe un set de masuri, imediat , puse in practica incepind cu intii ianuarie 2021 . Are in acelasi timp obligatia morala de a mari alocatiile (decizie nediscutabila a CCR ) si de a mari pensiile cu 40 de procente conform legi PSD ce intra in viguare la intii septembrie a.c. Concomitent cu aceste anunturi ,guvernul trebuie sa ceara , cetatenilor, sprijinul in cistigarea alegerilor (cu un procent cit mai mare )ca parte si a acceptului cetatenesc ce tine de duritatea masurilor imediat puse in practica dupa intii ianuarie 2021 . Cu totii stim aceste masuri ce incep cu regindirea modalitatii de atribuire a pensiilor ce regleaza partial marirea de la intii septembrie si terminid cu miscorarea aparatului de stat si cu privatizarea si vinzarea activelor de stat neperformante . In final aceste masuri, aratate in clar, ce vor fi sustinute de cetateni vor duce la cistigarea alegerilor de catre PNL-Orban . Daca aceste lucruri nu vor fi facute, dezamagirea simpatizantilor PNL si nu numai va fi atit de mare si va avea consecinte de neimaginat asupra acceslui la fondurile europene , asupra , chiar a existentei PNL si totul , dar absolut totul va fi resimtit( ca esec ) la nivelul administratiei prezidentiale . Dezamagirea nu ar fi atit de mare si atasata neprimirii banilor , cit mai degraba se va datora -esecului politic- perceput astfel de mai intreaga natie . Este evident ca noua Europa renascuta nu isi mai poate permite in interiorul ei (asa cum posibil s a acceptat si intimplat pina acum )furtul banilor . Consecintele sunt prea dezastruoase .

  8. O sa impartim cum trebuie pielea ursului din padure. Ce a zis Cuier Joianis despre relatia stat de drept – Schengen?

  9. Dragutz…o:) Cam aceiasi trolli de serviciu, aceleasi imbecilitati plate, aceleasi pipote svarcorlite pe marginea shantzului. Zero (0) argumente, zero (0) savoir-vivre. Bre imberbi cu matzul gol / pensionari fara erectie / fufe cu bigudiuri si alte manele —> voi inca n-ati priceput ca viata-i scurta si ca la capatul ei TOATA lumea o beleste ? Puneti dreaqu’ mana pe o carte, o sa va deschida ochii si mintea, TVe-ul vi le inchide si va tampeste…daca n-o fi cumva un pleonasm :-o)

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.