Analiză AFP: Prin maratonul său diplomatic, liderul autocrat al Chinei şi-a promovat viziunea asupra unei ordini mondiale alternative

Liderul autocrat chinez Xi Jinping a profitat de două evenimente atent orchestrate în această săptămână pentru a-şi promova viziunea asupra unei ordini mondiale alternative, una care urmăreşte să plaseze ţara sa în centrul jocului diplomatic, în detrimentul Statelor Unite, arată o analiză France Presse citată de Agerpres.

De sâmbătă, el s-a întâlnit cu aproape 30 de lideri străini, între un summit al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) şi o paradă militară la Beijing care a marcat 80 de ani de la victoria Chinei asupra Japoniei.

Imaginile de miercuri cu Xi Jinping alături de preşedintele rus Vladimir Putin şi liderul nord-coreean Kim Jong Un, observând rachete, soldaţi şi vehicule blindate, au devenit virale.

„Beijingul transmite un mesaj de sfidare: nu se teme să-şi susţină prietenii”, afirmă pentru AFP Wen-Ti Sung, profesor la Universitatea Naţională Australiană.

Pe lângă Putin şi Kim, preşedintele chinez i-a primit pe liderii Iranului, Indiei şi Cubei, precum şi pe cei ai mai multor ţări din Asia de Sud-Est, Asia Centrală şi Africa.

Summitul de la Tianjin (nord) şi parada militară au oferit acestor lideri străini oportunităţi de a purta discuţii bilaterale, proiectând imaginea Chinei ca arhitect al dialogului internaţional.

Sprijinul afişat de OCS pentru palestinienii din Gaza şi opoziţia sa faţă de sancţiunile europene împotriva Iranului au confirmat, de asemenea, rolul organizaţiei (care reuneşte zece ţări, inclusiv China, India şi Rusia) ca o contrapondere faţă de Statele Unite.

Cu toate acestea, nicio ţară europeană sau americană majoră nu a trimis un lider la summit şi la paradă.

„China se poziţionează ca purtător de stindard al unei lumi multipolare conduse de Sud, în faţa naraţiunii occidentale a unei ordini internaţionale (…) dominate de Statele Unite”, subliniază Yu Jie de la think tank-ul britanic Chatham House.

Donald Trump pare să fi fost iritat de această secvenţă: în plină paradă militară, el a acuzat Beijingul, Moscova şi Phenianul de „conspiraţie” împotriva Washingtonului.

Mulţi analişti consideră însă că politica preşedintelui american, în special tarifele sale, este un cadou pentru Beijing.

„Incertitudinea sistemului internaţional actual provine mai mult din unilateralismul lui Trump” decât din strategia diplomatică a Chinei, consideră Wen-Ti Sung.

Sosirea în China, în ultimele zile, a unor lideri din ţări tradiţional apropiate de Statele Unite, precum India, Turcia şi Vietnam, ilustrează schimbarea în curs.

Prim-ministrul indian Narendra Modi, prezent la Tianjin în prima sa vizită în China din 2018, a fost filmat râzând alături de Xi Jinping şi Vladimir Putin.

India şi China se află în prezent în mijlocul unui dezgheţ diplomatic după ani de tensiuni.

Summitul şi parada au fost „o lovitură diplomatică dată de Xi”, demonstrând că Beijingul „are opţiuni alternative în afara Occidentului”, spune Patricia M. Kim de la Brookings Institution.

Acest lucru este valabil mai ales având în vedere că Statele Unite, cu politica lor comercială, „îşi înstrăinează deja mulţi” dintre aliaţii săi, subliniază ea.

Joseph Torigian, profesor la Universitatea Americană, precizează de asemenea pentru AFP că Beijingul nu are doar câştiguri din acest moment diplomatic, adăugând că imaginile cu Putin, Kim şi Xi împreună la paradă „riscă să dăuneze imaginii” Beijingului.

Alegerea de către China a invitaţilor de onoare la paradă slăbeşte pretenţia sa de a constitui o „ordine internaţională alternativă credibilă”, consideră Yun Sun de la think tank-ul american Stimson Center.

„Acest lucru ridică întrebarea dacă China nu are într-adevăr pe nimeni mai bun pe care să-l scoată în faţă pentru a demonstra sprijinul diplomatic pe care îl primeşte”, adaugă ea.

Demonstraţia militară în sine, cu numeroase rachete balistice şi arme laser, este posibil, de asemenea, să-i fi făcut pe unii participanţi să se simtă inconfortabil, într-o regiune în care China este angajată în mai multe dispute teritoriale.

Însă este puţin probabil ca parada militară să ducă la o schimbare fundamentală de strategie din partea capitalelor străine faţă de Beijing, scrie Mick Ryan, cercetător asociat la think tank-ul american Center for Strategic and International Studies (CSIS).

„Această paradă le-ar putea întări poziţia celor care fac deja compromisuri cu China”, spune Ryan. Altora, „le-ar putea întări convingerile”, subliniază el.