Ambasadorii României în SUA și Israel: Liderii partidului extremist AUR continuă să glorifice fasciștii și să nege Holocaustul / Mulți ani, Statele Unite au supravegheat îndeaproape antisemitismul românesc. Este timpul să o facă din nou

Ambasadorii României în SUA și Israel, Andrei Muraru și Radu Ioanid, arată, într-un editorial publicat în ynetnews.com, că liderii partidului extremist AUR continuă să glorifice fasciștii și să nege Holocaustul. Cei doi diplomați susțin că este necesar ca Statele Unite să supravegheze din nou îndeaproape antisemitismul românesc.

„Timp de mulți ani, Statele Unite au supravegheat îndeaproape antisemitismul românesc. Având în vedere creșterea alarmantă a retoricii extremiste și a influenței politice, este timpul să facă acest lucru din nou. Ignorarea acestor evoluții riscă să îi încurajeze pe cei care încearcă să rescrie istoria, să glorifice fasciștii și să incite la ură în continuare. Dacă România nu ia măsuri decisive, consecințele se vor extinde dincolo de granițele sale”, este concluzia editorialul semnat de Andrei Muraru și Radu Ioanid.

Editorialul integral:

Înapoi la rădăcini: Renașterea antisemitismului românesc

Opinie: Ambasadorul Israelului în România s-a întâlnit cu șeful partidului de extremă-dreapta AUR, stârnind reacții negative cu privire la dosarul antisemit al partidului; în ciuda deschiderilor publice, liderii AUR continuă să glorifice fasciștii și să nege Holocaustul, alimentând îngrijorarea cu privire la creșterea extremismului

La 28 august 2023, ambasadorul Israelului în România a făcut o mișcare neașteptată – s-a întâlnit cu George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid extremist cu un trecut bine documentat de antisemitism, negarea Holocaustului și glorificarea liderilor fasciști români. Yad Vashem, principala instituție israeliană de comemorare a Holocaustului, și-a exprimat oficial dezaprobarea față de această reuniune Ministerului israelian al Afacerilor Externe.

Antisemitismul în România este adânc înrădăcinat în istoria sa. La alegerile din 1937 – ultimele alegeri libere înainte ca România să cadă sub decenii de regim fascist și comunist – unul din patru alegători a susținut candidați puternic antisemiți. Garda de Fier fascistă, cunoscută pentru extremismul său violent, a desfășurat pogromuri și asasinate, inclusiv uciderea brutală a evreilor.

Ion Antonescu, dictatorul militar fascist al României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost responsabil pentru deportarea și uciderea în masă a cel puțin 280.000 de evrei și a peste 10.000 de romi, precum și pentru persecutarea bisericilor protestante. Sub regimul comunist, România a negat că Holocaustul a avut loc pe teritoriul său până în 2003, când guvernul a recunoscut oficial acest adevăr istoric în urma concluziilor unei comisii internaționale conduse de laureatul Premiului Nobel Elie Wiesel.

Cu toate acestea, antisemitismul rămâne înrădăcinat în societatea românească. Sondajele la nivel național arată în mod constant că aproximativ 30% dintre români cred că evreii „și-au meritat soarta” pentru crucificarea lui Iisus, iar aproape 50% îl consideră pe criminalul de război Ion Antonescu un erou național. În prezent, trei partide extremiste românești adună împreună aproape 30% din electorat.

Politicienii extremiști post-comuniști s-au străduit să minimalizeze rolul României în Holocaust, niciunul mai mult decât Claudiu Târziu, co-președinte al AUR și al doilea om în partid. El a respins Holocaustul din România ca pe un eveniment istoric minor, a insultat comunitatea LGBTQ+ și a promovat activ moștenirea Gărzii de Fier prin intermediul publicației sale Rost.

În timpul întâlnirii sale cu ambasadorul israelian, Simion a încercat să distanțeze AUR de trecutul său antisemit. El a recunoscut Holocaustul în istoria României și chiar a recunoscut, într-un mod limitat, rolul lui Antonescu în acesta. Simion a condamnat antisemitismul și cultul liderilor fasciști români. Cu toate acestea, el a negat în același timp că antisemitismul există astăzi în România, a evitat să aprobe educația privind Holocaustul în liceele din România și a refuzat să sprijine definiția antisemitismului dată de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

Cuvintele lui Simion s-au dovedit a fi deșarte. În septembrie 2023, la doar câteva săptămâni după întâlnirea cu ambasadorul israelian, Sorin Lavric, al treilea cel mai important membru al AUR, a ținut un discurs în Parlamentul României în care a lăudat un membru al Gărzii de Fier și l-a prezentat ca pe un model de sacrificiu național. De asemenea, Lavric a afirmat în mod fals că Garda de Fier nu a participat la Holocaust. Când a fost confruntat, Simion a minimalizat aceste declarații, afirmând în mod fals că nu există dovezi care să lege persoana în cauză de acte antisemite sau de uciderea evreilor.

Eforturile lui Simion de a construi alianțe confirmă și mai mult rădăcinile extremiste ale partidului său. În octombrie 2023 și din nou în iunie 2024, el a jurat credință Partidului România Mare, condus anterior de antisemitul virulent Corneliu Vadim Tudor. Simion a lăudat retorica lui Tudor, declarând că „tot ce a spus Vadim Tudor a fost adevărat”.

Poate cea mai flagrantă dovadă a duplicității lui Simion este sprijinul său pentru Călin Georgescu, un fost candidat la președinție și admirator declarat al Gărzii de Fier și al lui Ion Antonescu, pe care îi numește eroi morali și naționali. Georgescu a declarat deschis că a părăsit Clubul de la Roma pentru a nu se „iudaiza”. El a făcut, de asemenea, comentarii derogatorii, afirmând că, sub președintele Trump, „MAGA a devenit MIGA (Make Israel Great Again)” și că vicepreședintele Vance este un „virus”.

O altă figură extremistă cheie din România este Diana Șoșoacă, liderul partidului de extremă dreapta SOS România. Șoșoacă este o susținătoare vocală a lui Vladimir Putin și a făcut numeroase declarații antisemite și pro-Garda de Fier în parlament. În noiembrie 2022 și din nou în februarie 2024, ea l-a lăudat pe liderul regional al Gărzii de Fier și pe poetul Radu Gyr, care a incitat la rebeliunea din ianuarie 1941 care a dus la pogromul din București și la masacrarea a 120 de evrei. Atât în ianuarie, cât și în iulie 2024, Șoșoacă l-a salutat public pe fostul lider al Gărzii de Fier, folosind infamul slogan al organizației: „Trăiască Legiunea și Căpitanul”. Ea a vorbit despre „puterea jidanilor” și a declarat că evreii ar trebui „să se întoarcă în Israel, care nici măcar nu este pământul lor, ci aparține Palestinei”.

Cea mai șocantă manifestare a sa a avut loc pe 14 mai 2024, când Parlamentul României s-a reunit pentru a declara această dată sărbătoare națională în onoarea Israelului. Stând în opoziție, Șoșoacă a executat salutul nazist, a strigat: „Noi susținem Palestina, voi ați comis genocid acolo” și a glorificat din nou Garda de Fier. Apoi s-a întors spre participanții evrei și a strigat: „Mergeți acasă în țara voastră”.

Această situație ar fi putut fi prevenită. Pe de o parte, clasa politică dominantă din România – în mod sincer sau din motive diplomatice – se prezintă ca fiind pro-Israel și pro-americană. Legislația României privind combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului este printre cele mai puternice din Europa. De fapt, România a fost cea care a propus inițial definiția IHRA a antisemitismului, care a fost de atunci aprobată de Statele Unite.

Cu toate acestea, clasa politică din România a ignorat în mare măsură amenințarea în creștere a extremismului, iar sistemul său judiciar a acționat lent împotriva celor care promovează ideologii antisemite. Această complacere a permis partidelor extremiste să înflorească.

În cursul secolului al XIX-lea, Benjamin Peixotto, numit consul al SUA în România de către președintele Ulysses S. Grant, a monitorizat activ antisemitismul și a sprijinit comunitățile evreiești care se confruntau cu persecuții. Statele Unite au jucat mult timp un rol în protejarea evreilor români, de la presiuni asupra României pentru a acorda drepturi egale după cel de-al Doilea Război Mondial până la solicitarea de a se pune capăt distrugerii lor în timpul Holocaustului. Chiar și în timpul regimului comunist, Statele Unite au făcut presiuni repetate asupra României pentru a permite emigrarea evreilor. După căderea comunismului, Congresul SUA a preluat un rol principal în combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului în România.

Timp de mulți ani, Statele Unite au supravegheat îndeaproape antisemitismul românesc. Având în vedere creșterea alarmantă a retoricii extremiste și a influenței politice, este timpul să facă acest lucru din nou. Ignorarea acestor evoluții riscă să îi încurajeze pe cei care încearcă să rescrie istoria, să glorifice fasciștii și să incite la ură în continuare. Dacă România nu ia măsuri decisive, consecințele se vor extinde dincolo de granițele sale.