Alegeri Germania: Eșecul extremelor – Alianța pentru Germania (AfD) și Stânga (Linke), în regres față de 2017

Scrutinul pentru alegerea Bundestag-ului (camera inferioară a parlamentului Germaniei) a avut un perdant clar: Uniunea Creștin Democrată (CDU) și ramura sa din Bavaria Uniunea Creștin Socială (CSU), în frunte cu Armin Laschet, care candida la succesiunea Angelei Merkel în funcția de cancelar, după ce o înlocuise în fruntea CDU, a obținut cu 24,1% cel mai slab rezultat din istoria de 72 de ani a Republicii Federale.

Pe lângă CDU, seara electorală germană a consemnat doi perdanți mai mici la extremele spectrului politic german: AfD la dreapta și Linke la stânga.

Partid naționalist, etichetat de unii drept extrema dreaptă, AfD a scăzut de la 12,6 la 10,3% și este acum pe locul 5 ca număr de deputați în Bundestag. Dacă în 2017 AfD a avut succes cu campania anti-imigrație, atrăgând numeroși votanți mai ales de la CDU în estul Germaniei, anul acesta ei au eșuat în campania de a-i atrage pe cei care se opuneau măsurilor restrictive în timpul pandemiei.

AfD a câștigat totuși 83 de mandate din 739 în Bundestag, dintre care 17 prin scrutin majoritar uninominal – record pentru un alt partid în afară de CDU/CSU și SPD și este al doilea partid în termeni procentuali după SPD în estul Germaniei.

Partidul este însă izolat pe plan național, fiind considerat nefrecventabil de celelalte cinci partide parlamentare, lucru vizibil și la dezbaterea post-electorală a liderilor partidelor parlamentare de la canalul public ARD, unde lidera AfD, Alice Weidel, a apărut complet stingheră.

Linke a pierdut 4,3% față de rezultatul său de acum patru și a scăzut sub pragul național de 5%, fiind salvat de cele trei mandate obținute la votul majoritar uninominal (două la Berlin, unul la Leipzig), minimumul necesar prevăzut de legea electorală care i-a permis să obțină 39 de mandate în Bundestag la nivelul scorului de 4,9%, repetarea isprăvii din 1994 când a intrat în parlament cu 4,4% dar cu patru mandate directe, toate în Berlinul de est.

Format din Partidul Socialismului Democratic (urmașul fostului partid comunist din Germania de est) și dezertori din aripa de stânga a Partidului Social Democrat (SPD), Linke conduce administrația landului Turingia din Germania de est și face parte din coalițiile de guvernare de la Berlin și Bremen (trei din cele 16 landuri federale ale Germaniei), dar influența sa este în vizibilă scădere.

Sondajele la ieșirea de la urne au arătat că Linke a pierdut votanți în favoarea tuturor partidelor, inclusiv în favoarea CDU și AfD (cu acesta din urmă se luptă în bună măsură pe un bazin electoral comun) în estul Germaniei.

Lidera Linke, Susanne Hennig-Wellsow, a avut mari probleme să fie convingătoare să explice ce relevanță mai are partidul pe care-l conduce în actualul context post-electoral.

Înainte de alegeri era dată ca posibilă o coaliție de stânga la nivel federal, SPD – Verzi – Linke, ca aceea care a guvernat la Berlin în ultimii cinci ani. Cum însă o astfel de coaliție nu întrunește majoritatea în Bundestag ea a dispărut din calcule.

Rezultatele bune obținute de Verzi și Partidul Liber Democrat (FDP) fac aceste două partide parteneri atractivi atât pentru SPD cât și pentru CDU/CSU, confirmând faptul că în Germania coalițiile converg către centru, nu către extreme.

Foto: Weidel Hennig / Captură ARD