Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Adunarea Naţională franceză, camera legislativă inferioară a parlamentului, a adoptat miercuri, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege vizând facilitarea restituirilor de opere de artă jefuite în timpul perioadei coloniale, o decizie foarte aşteptată în Africa, relatează Agerpres.
Un ultim vot pentru adoptarea definitivă va avea loc joi în Senat.
‘Momentul este istoric’, a declarat ministrul culturii, Catherine Pégard, amintind lungul parcurs legislativ al textului ce materializează o promisiune făcută de preşedintele Emmanuel Macron tineretului african într-un discurs la Ouagadougou în 2017.
Unanimitatea voturilor (141 pentru, 0 împotrivă) este ‘indispensabilă pentru ca vocea unită a Franţei să fie cea care se adresează lumii’, a subliniat ministrul culturii.
Mai mult decât un instrument legislativ – care facilitează scoaterea din colecţiile franceze a bunurilor dobândite ilegal dacă sunt revendicate de ţara lor sau de poporul de origine -, acest text se doreşte a fi ‘o mână întinsă’ fostelor colonii ale Franţei.
Obiectivul asumat este de a favoriza ‘reînnoirea relaţiilor’, într-un context în care Franţa a pierdut mare parte din influenţa sa pe continent, mai ales în Sahel, şi înainte ca preşedintele Emmanuel Macron să înceapă sâmbătă un nou turneu african.
Proiectul de legea adoptat miercuri de Adunare a făcut obiectul unui acord între deputaţi şi senatori.
Textul permite guvernului să restituie opere prin decret, fără a trebui să recurgă la legi specifice, o procedură până acum foarte lentă şi limitată de calendarul parlamentar.
Această lege-cadru prevede mai multe criterii, în special pentru a se asigura de caracterul ilegal sau nu al dobândirii bunurilor, şi consultarea obligatorie a două comisii, una ştiinţifică, cealaltă în care va fi reprezentat parlamentul, pentru aviz.
Textul nu vizează decât bunurile dobândite între anii 1815, începutul celui de-al doilea imperiu colonial francez, şi 1972, ce marchează intrarea în vigoare a unei convenţii a UNESCO.
Partidul RN (Rassemblement nationale, extrema dreaptă) a salutat faptul că aceste borne temporale nu au fost extinse, aşa cum pleda stânga politică, însă, potrivit deputatei Florence Joubert, regretă lipsa condiţiilor care să lege aceste restituiri de garanţii de o ‘bună conservare’.
Potrivit ministrului culturii, această prevedere adăugată de deputaţi în primă lectură, dar retrasă în versiunea convenită cu Senatul, ar fi adus atingere suveranităţii statelor şi i-ar fi fragilizat dimensiunea simbolică.
În ce-i priveşte, ecologiştii au salutat un text ‘ce permite să privim’ istoria colonială ‘în faţă’ şi adăugarea unei noi misiuni a muzeelor din Franţa, aceea de a cerceta provenienţa bunurilor lor.
Căci, pentru a putea reclama, trebuie ştiut ce anume a fost luat ilegal, au pledat ecologiştii, cerând să se aloce fonduri pentru această misiune, resurse fără de care legea va fi ‘o simplă postură sau impostură’, după cum s-a exprimat deputatul Jean-Claude Raux.