Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Deputații au votat cu 247 la 234 în favoarea textului, cu abținerea a 93 din cei 574 de deputați prezenți din totalul de 575, cu două mandate vacante.
Guvernul condus de prim ministrul Sebastien Lecornu își datorează victoria Partidului Socialist (PS) care a votat masiv pentru – 63 de deputați și numai șase abțineri, dar și faptului că din cei 38 de deputați ai Verzilor, doar trei au votat contra.
Grosul voturilor împotrivă au venit de la partidele Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) – 123, Franța Nesupusă (LFO, dreapta radicală/extremă) – 71 și Uniunea Dreptelor pentru Republică (UDR, aliat cu RMN) – 17, care au votat în bloc contra proiectului de lege.
Pe lângă PS, guvernul a fost sprijinit de partidele centriste pro-prezidențiale Renaștere – 91 de voturi și Democrații – 36, dar și de deputații LIOT (departamente de peste mări) – 20, și de deputați răzleți de la Orizonturi (centru dreapta), Republicanii (LR, neo-gaullist), Verzi și chiar un deputat de la Partidul Comunist (PCF).
“În primul rând, doresc să mulțumesc deputaților care susțin acțiunea Guvernului și care, în ultimele săptămâni, au acceptat să lucreze și apoi să voteze un text de compromis – uneori departe de propriile convingeri. Aceasta înseamnă responsabilitate. Nu li se mai poate reproșa că nu vor – sau nu știu – să o facă.” A scris premierul Lecornu pe X.
“Mulțumesc, de asemenea, parlamentarilor din opoziție, care au acceptat principiul unui compromis, dar au înțeles și că puterea este acum împărțită. Absența angajării responsabilității guvernului prin articolul 49 alineatul 3 din Constituția noastră le permite, în absența unei majorități absolute, să-și exercite într-un mod nou rolul de legiuitori. Este o șansă pentru democrația reprezentativă.” a continuat el, referindu-se și la voturile împotrivă: “În cele din urmă, regret că anumite grupuri politice s-au închis într-o opoziție sistematică. Se proclamă vocea poporului, dar preferă să torpileze – inclusiv propriile lor lupte – decât să vadă un progres fără semnătura lor. Au ales cinismul în locul patriotismului: francezii vor judeca.”
Acum proiectul de lege este înaintat Senatului (ales prin vot indirect), unde partidele de centru dreapta au majoritatea și este posibil ca acolo să fie introduse amendamente la această variantă care conține concesii făcute PS.
Lecornu conduce al patrulea guvern de la alegerile parlamentare anticipate din iunie – iulie 2024, care au rezultat într-o Adunare Națională în care partidele care-l sprijină pe președintele Emmanuel Macron sunt minoritare. Guvernele anterioare au fost demise prin moțiune de cenzură – Michel Barnier și Francois Bayrou, iar primul guvern Lecornu a căzut prin demisia prim-ministrului.
Franța este într-o situația financiară extrem de precară – deficit bugetar 6% din Produsul Intern Brut și datorie publică de peste 115% din PIB, iar riscul de a rămâne fără buget cu trei săptămâni înainte de sfârșitul anului ar fi reprezentat o grea lovitură. Încă nu este clar dacă parlamentul bicameral va reuși să adopte nu doar bugetul asigurărilor sociale, dar și bugetul de stat.