A câștigat Turul Franței, dar acum recunoaște: „Am fost dopat până în măduva oaselor” – Bjarne Riis, căderea unui campion

Fanii înrăiți ai ciclismului au mai primit o lovitură sub centură (alta după episodul Lance Armstrong), Bjarne Riis recunoscând la ani distanță că „a fost dopat până în măduva oaselor” atunci când a câștigat Turul Franței din 1996.

Steaua legendarului Miguel Indurain avea să apună odată cu ediția din 1996 a Turului Franței: după cinci victorii consecutive, rutierul iberic avea să fie detronat de Bjarne Riis.

Danezul s-a impus la acea ediție din 1996 și avea să-și treacă numele pe lista marilor învingători din Le Tour.

La aproape 30 de ani distanță, nordicul recunoaște cu nonșalanță: „am fost dopat pânâ în măduva oaselor.”

A urcat pe epicul Hautacam cu o ușurință dezarmantă pentru marii rivali, iar încununarea avea să vină la Paris.

S-a scris la acea perioadă despre evoluția supraomenească a lui Riise, dar danezul vine la zeci de ani distanță să contrazică cele spuse: era dopat.

Prezent la un forum din Copenhaga, Bjarne a uimit asistența atunci când a recunoscut că a fost dopat la ediția din 1996 a Turului Franței.

„Eram complet dopat. Știam ce fac. Nu regret pentru că făcea parte din acea perioadă și era un sistem pe care l-am acceptat cu toții în tăcere” a transmis Riise, citat de Sport.es.

Era practic începutul epocii EPO (n.r. Eritropoietină), cea care a fost dusă la rang de artă de Lance Armstrong: a fost deposedat în cele din urmă de cele 7 titluri cucerite în Turul Franței.

Multiplu câștigător al Le Tour, Indurain nu a fost testat niciodată pozitiv și nu a fost anchetat. Nu s-a aflat pe lista marilor suspectați că s-ar dopa.

Declarațiile lui Riise vin să păteze și mai mult imaginea unui sport care a avut destule probleme de integritate în ultimele decenii.

Bătălia legendară dintre Riise și Indurain de pe Hautacam din Turul Franței 1996

The climbing records on the major climbs of 2025 TDF:

Hautacam: 34:38 – Bjarne Riis (1996)
Peyragudes: 19:50 – Pogacar-Vingegaard (2022)
Mont Ventoux: 55:51 – Iban Mayo (2004)
Courchevel: 50:20 – Valverde-Armstrong (2005)
La Plagne: 45:50 – Miguel Indurain (1995)#TDF2025

— Mihai Simion (@faustocoppi60) October 29, 2024