G4Media.ro

INTERVIU Cum digitalizează Republica Moldova într-un singur portal toate serviciile birocratice pentru…

Foto: Inquam Photos / George Călin

INTERVIU Cum digitalizează Republica Moldova într-un singur portal toate serviciile birocratice pentru cetățeni și firme pentru a elimina birocrația / Ce impozite plătesc investitorii străini – interviu cu vicepremierul Dumitru Alaiba

Guvernul de la Chișinău a dublat într-un singur an volumul de servicii care pot fi accesate exclusiv digital printr-o aplicație unică și dezvoltă în continuare portalul astfel încât să elimine corupția de la ghișee, a declarat într-un interviu pentru G4Media vicepremierul Dumitru Alaiba, care ocupă și portofoliul de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Alaiba a explicat de ce are nevoie Moldova de o creștere economică anuală de 8-10%, cum a scăzut impozitele pentru a atrage investitorii și de ce e importantă colaborarea cu Bursa de Valori de la București.

Interviul integral:

Rep: Ați discutat despre conectarea celor două burse, celor două piețe de capital din România și Republica Moldova, în scenariu cel mai realist, cât va dura această interconectare?
Dumitru Alaiba: Adevărul este că Republica Moldova are nevoie de acces la capital. Noi, în acest moment, nu avem o piață de capital suficient de matură ca să ofere sursa de investiții necesară, și economia noastră are nevoie de investiții ca să crească. Și aici vine discuția noastră destul de avasată cu prietenii noștri din București, pentru că este mult mai ușor să importăm anumit know-how și anumite tehnologii, pentru că e vorba și de infrastructură, având o interconectare a acestor două burse – Chișinău și și București.

Din partea noastră este vorba și de o reformă la nivel de Parlament, pentru că e nevoie de legislație mai modernă. E vorba și de unele rearanjări instituționale, dar desigur că avem nevoie de Bursa de Valori București ca jucător activ pe pe piața din Chișinău. Eu cred că există suficientă voință și energie ca să avem un rezultat chiar în acest an. Nu luați asta ca o promisiune, dar înspre asta mergem.

Rep: Există companii moldovene care vizează o listare pe Bursa de Valori de la București în afară de banca MAIB?
Dumitru Alaiba: Eu cred că ar putea exista mai mulți candidați. În primul rând, aveam nevoie de această interconectare astfel încât o companie din Chișinău să poată să fie listată mult mai ușor pe bursa din București. Purcari e un activ foarte bun pe bursa din București, MAIB e cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață semnificativă, care este și una dintre cele mai digitalizate și moderne bănci, intenționează să se listeze pe Bursa din București. Dar există mult mai mulți candidați, pentru că noi vorbim și de telekom, de IT, de industrie procesatoare.

Adevărul este că odată ce acest mecanism este unul suficient de accesibil astfel încât oamenii să înțeleagă că este posibil să să ai acest beneficiu, o să vină tot mai mulți candidați. Pentru că în Republica Moldova nu ai ca antreprenor alternativa împrumutului bancar. Deci noi nu putem afirma că avem o platformă, un loc de întâlnire, cum este Bursa de Valori în orice țară în care un investitor are un deal cu un antreprenor și astfel companie se finanțează. Această lipsă ne costă în primul rând creșterea economică. Noi am putea crește mult mai rapid dacă am avea această opțiune pentru fiecare companie și asta e problema pe care încercam să o rezolvăm.

Rep: Am văzut strategia de transformare digitală a Republicii Moldova pe care ați elaborat-o. Apare ca obiectiv cheie ”construirea unui brand de națiune digitală prin promovarea realizărilor din acest domeniu”. Dați-ne pentru publicul românesc câteva exemple de digitalizare reușită de succes în Republica Moldova.
Dumitru Alaiba: Într-adevăr, noi la aspectul digitalizare am avansat și avansăm cu pași rapizi și o să vă dau doar un exemplu. Dacă anul trecut prin luna iunie, când am făcut o scanare a tuturo serviciilor publice, aveam doar 38% din toate serviciile publice pentru antreprenori disponibile online digitalizate, acum am ajuns la 54%.

Vorbim de raportări fiscale, raportări la oficiul de statistică, toate sunt semnate electronic. La fel, diferite autorizații de transport la vamă, la autoritatea pentru siguranța alimentelor. Oamenii de afaceri preferă să-și rezolve aceste probleme în regim online, pentru că șapte din 10 solicitări de servicii sunt online.

La sfârșitul acestui an ținta noastră este să avem 75% din toate serviciile publice trecute online. Facem asta pentru că în primul rând așa creștem eficiența și productivitatea fiecărui antreprenor. Adevărul este că atunci când această opțiune nu există, suferă productivitatea fiecărei companii. Birocrația costă foarte scump fiecare antreprenor și asta este ce aici vrem să rezolvăm în primul rând, dar și elementul de corupție, eliminând totalmente interacțiunea dintre birocrat și antreprenor. Foarte des în instituțiile statului avem oameni care nu au lucrat o zi în privat, nu știu cum e să administreze o afacere, dar ei sunt cei care impun reguli pentru antreprenori. De aceea această interacțiune noi o vrem eliminată.

Rep: Aveți și un model în acest sens?
Dumitru Alaiba: Estonia este una dintre sursele noastre de inspirație permanent și comunicăm cu colegii de acolo și ne inspirăm foarte mult și avem și proiecte comune.

O altă inițiativă pe care acum o promovăm și este aproape de finalizare este aplicația EVO, pe care suntem gata să o lansăm în doar câteva luni. Ideea generală este că absolut tot de ce ai nevoie în interacțiunea cu statul să fie într-o singură aplicație.

Vorbim de acte de identitate electronice – permis de conducere, buletin, în telefonul fiecăruia dintre noi.

Vorbim de plăți – amenzi sau taxe care se pot plăti în două clicuri, cu un card conectat la aplicație.

Vorbim de servicii publice, informații despre fiecare noi tot felul de extrase, caziere judiciare și așa mai departe.

Nu mai vrem să vedem oamenii stând la coadă după acte, cu ștampile și hârțoage. Totul va fi la două clicuri distanță din telefonul mobil. Va fi aplicabil și persoanelor fizice, și persoanelor juridice. Exact, va fi disponibilă și schimbarea de roluri, dacă ești și persoană fizică, și administrator al unei afaceri poți schimbi rolul cum faci și în aplicația bancară.

Rep: Vor fi înrolate pe această platformă servicii ale autorității centrale și locale, sau doar autoritatea centrală?
Dumitru Alaiba: În perspectivă, serviciile absolut tuturor autorităților. Deci și primării. Obiectivul general este să avem absolut totul într-un singur loc.

Rep: Spuneați anul trecut într-un interviu pentru Europa Liberă de nevoia ca Republica Moldova să aibă anual o creștere economică de opt-10% ca să recupereze decalajul. Ce creștere economică estimează oficial guvernul pentru anul pentru anul 2024?
Dumitru Alaiba: Aceasta este realitatea. Noi pur și simplu nu ne putem permite să creștem cu două procente anual. Există oportunități în Republica Moldova care trebuie să fie valorificate, dar pentru asta evident că trebuie să avem o agendă de reforme foarte ambițioase, să avem curajul să facem lucrurile poate puțin mai diferit, pentru că nici situația geopolitică nu ajută.

Principalul lucru pe care trebuie să îl facem sunt reformele care să ne ofere această creștere accelerată de 8-10 procente. Pentru anul acesta anticipăm o creștere de aproximativ 3%, mai mare decât anul trecut, însă nu este suficient. De ceea facem și această mișcare cu piața de capital. Noi avem nevoie de noi motoare de creștere a economiei, dar și să creștem eficiența celor actuale.

Rep: Există discuții reale despre antreprenori români, companii românești care să intre în Republica Moldova fie cu o investiție de la zero, fie eventuale fuziuni sau achiziții?
Dumitru Alaiba: România este investitorul numărul unu în Republica Moldova și chiar ne mândrim cu cu acest lucru. Avem investitori români practic în în fiecare sector al economiei, cu circa 2000 de companii prezente. Vorbim de IT, logistică, sistemul bancar, sistemul financiar în general, servicii poștale, curierat, agricultură și multe alte domenii. Chiar recent în Călărași avem o nouă investiție Teraplast care s-a extins în Republica Moldova cu intenția de a de a face afaceri inclusiv în Ucraina, să folosească Republica Moldova ca o bază, ca o platformă pentru reconstrucția Ucrainei.

Discutăm cu toți. Eu nu pot să dau nume, dar noi suntem foarte interesați în tot ce ține de electronică, automotive pentru că înseamnă locuri de muncă și asta înseamnă o valoare adăugată mai mare. Noi avem o bază de forță de muncă calificată și asta este ceea ce putem oferi în afară de acele facilități care le elaborăm și care sunt disponibile deja.

Rep: Legat de facilități, cum e impozitat capitalul în Republica Moldova? Care e impozitul pe profit, impozitul pe dividende?
Dumitru Alaiba: Pentru unele regimuri avem impozit pe cifra cifra de afaceri, pentru regimuri simplificate cum ar fi comerț cu amănuntul în piețe, din simplul motiv că așa e mai simplu de calculat și mai simplu de administrat pentru ei, de exemplu, acolo e un procent din rulaj.

Avem un regim fiscal foarte atractiv pentru sectorul IT: 7% impozit unic pe cifra de afaceri. Asta a permis sectorului să crească exponențial de fapt an după an.

Rep: Dar dacă o companie are pierderi într-un an plătește acest impozit de 7%?
Dumitru Alaiba: Nu. Plătește doar în anii în care înregistrează profit.

Rep: Iar regimul fiscal general cum este?
Dumitru Alaiba: Avem un un sistem de impozitare foarte atractiv. Zero procente impozit pe venitul nedistribuit: deci orice rămâne în companie nu este impozitat. Pentru partea distribuită ca dividend este impozitat cu 12% impozit pe venit și 6 procente taxa de dividend. Deci în total 18 procente pentru extragerea dividendelor.

În Republica Moldova, începând cu anul 2023 am implementat acest model în care banii rămași în companie nu sunt impozitați. Am făcut asta tocmai pentru a accelera dezvoltarea companiilor noastre, pentru a îi încuraja pe antreprenori să investească, să creeze locuri de muncă.

Rep: Găgăuzia și Transnistria, cum arată economia fiecăreia și care sunt principalii parteneri de comerț?
Dumitru Alaiba: Găgăuzia și Transnistria sunt o parte componentă a țării noastre, și nu vorbim de Transnistria, ci de raioanele din stânga Nistrului, și nu-i vorba de Găgăuzia, ci e vorba de raionul Comrat, Vulcănești, Ceadîr-Lunga.

Și aceste regiuni sunt, la fel ca și restul Republicii Moldova, tot mai mult integrate în Uniunea Europeană. Din partea stângă a Nistrului, 70% din exporturi merg spre UE. Deci antreprenorii de acolo văd tot mai bine beneficiile integrării în Uniunea Europeană. Situația la Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești este la fel, deci în general economia este masiv orientată spre UE.

Și asta este povestea mea preferată despre Republica Moldova. Cât de rapid s-a schimbat. Doar cu 15 ani în urmă noi aveam un comerț masiv orientat spre Rusia și CSI. 70% din comerțul Republicii Moldova în 2008 era cu Rusia și CSI. Remitențele la fel, aveau o origine preponderent din CSI, din Rusia.

Și iată, au trecut doar 15 și noi ne-am reorientat totalmente la 180 grade economia și asta înseamnă o transformare tectonică a economiei noastre.

Rep: Cu toate astea, cel puțin ce vedem noi de aici, de la București, noi vedem cum din punct de vedere politic, în ciuda realității economice pe care ați descris-o, liderii din Găgăuzia și din Transnistria se uită tot către Moscova. Cum explicați lucrul acesta?
Dumitru Alaiba: Nu-i ceva ușor de înțeles. E vorba de preferințele personale. Și nu-i chiar înțelept din partea unui lider politic să nu răspundă necesităților oamenilor și economiei. În cazul dat, atunci când vezi de unde vin beneficiile, trebuie să trebuie să ții cont de asta.

Rep: Anul a debutat cu tensiuni și în Transnistria și în Găgăuzia, din cauza unor decizii de politică fiscală luate de guvernul de la Chișinău care au oprit anumite facilități sau au eliminat niște excepții perpetuate în ultimii câțiva ani. De ce a făcut guvernul aceste modificări în acest an care e tensionat suplimentar și de alegerile prezidențiale? Nu puteați să mai așteptați un an, 2 ani. Care a fost rațiunea?
Dumitru Alaiba: E vorba de o echitate pe care trebuie să o asigurăm. Nu cred că noi puteam amâna pentru că avem nevoie de un salt economic, pentru că avem nevoie de o accelerare a dezvoltării economice. Nu ne putem permite să amânăm deciziile, chiar dacă ele sunt complicate, dar sunt necesare.

Și aici nu e vorba în niciun fel de discriminare, este vorba de sigurare unei echități pentru toți jucătorii de pe piață. Toți trebuie să fie egal în fața legii, Rolul și misiunea unei administrații este să promoveze această valoare și asta s-a întâmplat în acest caz.

Rep: Dar am văzut că în cazul Găgăuziei a fost o hotărâre în justiție care a respins decizia guvernamentală.
Dumitru Alaiba: Și atunci trebuie găsită o soluție. Eu nu pot să vă dau prea multe detalii, însă obiectivul rămâne același: să asigurăm echitatea fiscală într-un stat civilizat. Toți plătesc valoarea justă în calitate de impozit.

Rep: Vorbeați mai devreme de atragerea de investitori străini și de taxe la nivel central. Dar am văzut în urmă cu câteva săptămâni o declarație de intenție a primarului din Chișinău, Ion Ceban, care vorbea despre creșterea unor taxe locale aferente agenților economici. Cum se poate asta?
Dumitru Alaiba: Eu chiar am reacționat atunci la la această inițiativă, pentru că ăsta e exact opusul politicilor guvernului în această perioadă. Rolul unei guvernări este să identifice noi modalități să susțină economia, să ajute antreprenorii. Și asta în niciun caz nu înseamnă să crești taxe și impozite.

Primarul a crescut taxele locale, la unele capitole cu 80%, și aici este pur și simplu iresponsabil, pentru că asta omoară economia municipiului. Și de asta am am luat chiar o o atitudine publică, regret că nu există viziune în primărie.

Rep: E doar lipsă de viziune sau e și altceva?
Dumitru Alaiba: Este clar că au fost unele cheltuieli nejustificate cu iz electoral și acum trebuie plătite împrumuturile. Toate concertele și toate activitățile cu un sens economic destul de redus sunt puse pe umerii antreprenorilor care produc și muncesc în Chișinău.

Rep: Va candida Ceban la prezidențiale?
Dumitru Alaiba: Nu a dat un răspuns. Eu cred că dumnealui va face ce-i va spune Kremlinul, așa cum a făcut timp de 20 de ani. Nu mi-am ascuns opinia că dumnealui pur și simplu reprezintă un următor proiect politic al Kremlinului în Republica Moldova din simplul motiv că nu poți să stai în buzunarul Kremlinului timp de 20 de ani iar după asta să pozezi ca mare pro-european. Asta e imposibil. E o persoană cu 20 de ani de carieră politică în partide pro-Kremlin, cu cel puțin opt campanii electorale cu mesaj clar pro-Kremlin. Este o persoană care sacum ani 10 ani protesta la Bruxelles împotriva semnării acordului de asociere al Republicii Moldova cu UE, care și-a pus semnătura pe mai multe proiecte de legi în care solicita rezilierea acordului de asociere. Este o persoană care a fost aleasă de fapt în în mandatul precedent de FSB. Cel puțin trei oameni din staff-ul său electoral au fost recunoscuți de investigații jurnalistice ca fiind oameni conectați cu FSB, cetățeni ruși, oameni care au fost sancționați de guvernul SUA între timp. Pe data de 24 februarie 2022, când noi cu toții ne trezeam de la exploziile pe care le auzeam în Chișinău și toată lumea realiza că a început războiul în Ucraina, el era în Moscova. Deci acesta este foarte succint profilul domnului primar și acuma el încearcă să păcălească tot mai multă lume că este proeuropean, ceea ce este pur și simplu o minciună.

Rep: Ce prognoză aveți în legătură cu acțiunile viitoare ale Rusiei în Republica Moldova?
Dumitru Alaiba: Evident că noi suntem obișnuiți cu Rusia. Timp de 30 de ani, atunci când la Chișinău se lua o decizie care nu plăcea la Moscova, existau anumite repercusiuni. Existau imixtiuni în treburile interne, în campanii electorale – și am dat ca exemplu chiar și primarul Ceban în 2019 a fost asistat activ de FSB, de Kremlin.

Deci, noi suntem într-un fel obișnuiți cu asta. E adevărat că a crescut intensitatea acestor încercări, cu atacuri hibride, cu atacuri cibernetice, dezinformare, cu utilizarea agenților locali conectați cu Kremlinul. Dar important este că și instituțiile statului au un nivel de reziliență mult mai mare decât câțiva ani în urmă.

Am încercat să creștem nivelul de reziliență și capacitatea de a rezista acesor imixtiuni. Și asta este cel mai important. Sunt instituții, sunt oameni concreți care muncesc pentru a menține calmul în în societate. Evident, campania electorală abia urmează și trebuie să fim pregătiți, ne așteptăm la dezinformări și la propagandă, și la provocări, și la protestatari plătiți. Dar cam toate astea le-am mai văzut și o să-mi pun credința în oamenii din instituțiile competente care să facă față acestor provocări.

Rep: Vă așteptați la o tensionare a situației în Transmistria și eventual, Găgăuzia?
Dumitru Alaiba: Nu cred că cineva își dorește agravare sau acutizarea situației. Transnistria este un un subiect mai complex și eu aș zice doar că în acești ultimi doi ani s-a reușit să se mențină calmul acest capitol. Asta înseamnă inclusiv faptul că noi ca și administrație am reușit să aliniem Transnistria obiectivelor noastre de stabilitate și siguranță. Dar cel mai important este ca acest război să se termine cât mai rapid, pentru că atât timp cât persistă această aparență a riscurilor, asta nu ajută nici economia.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. – Ce au moldovenii și nu avem noi?
    – Sunt oameni de cuvânt. Ei știu să-și țină cuvântul dat în 2023, noi nu (din 2007).
    Ne mai plângem?