G4Media.ro

Ce se află în spatele tensiunilor dintre Kosovo și etnicii sârbi

Sursa foto: Wikipedia

Ce se află în spatele tensiunilor dintre Kosovo și etnicii sârbi

Tensiunile dintre minoritatea etnică sârbă și majoritatea etnică albaneză din Kosovo sunt din nou pe prima pagină a ziarelor, cu epicentrul conflictului în nordul Kosovo. La începutul săptămânii, Serbia a plasat armata în stare de alertă sporită, în timp ce noi baricade au fost ridicate în Mitrovica, în nordul Kosovo, scrie DW, care prezintă, pe scurt, cauzele tensiunilor din această regiune.

Care sunt cele mai recente evoluții?

Luni, armata sârbă a staționat pentru scurt timp obuziere într-un loc aflat la doar 2 kilometri de granița cu Kosovo. După ce au făcut câteva fotografii și au oferit imagini dramatice pentru presa pro-guvernamentală din capitala sârbă, Belgrad, armele au fost trimise înapoi în cazarmă.

Mișcarea a stârnit noi tensiuni la graniță, după ce martori oculari și forțele de menținere a păcii conduse de NATO, cunoscute sub numele de KFOR, au raportat focuri de armă în apropierea unei baricade instalate de sârbii kosovari în ultimele săptămâni. Până în prezent, rămâne neclar cine a tras și dacă au fost „doar” focuri de avertisment sau un schimb de focuri.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a cerut KFOR să înlăture baricadele etnicilor sârbi. „Dacă KFOR nu este capabilă să îndepărteze baricadele sau nu o face din motive necunoscute mie, atunci trebuie să o facem noi”, a declarat Kurti marți, într-un interviu acordat site-ului bosniac istraga.ba.

De ce este nordul Kosovo un punct atât de fierbinte?

Nordul Kosovo este împărțit în patru municipalități, cu o populație aproape exclusiv de etnie sârbă care menține legături strânse cu Serbia. Majoritatea nu recunosc Kosovo ca stat. Cu toate acestea, municipalitățile au 10 locuri garantate în parlamentul kosovar și sunt reprezentate de doi miniștri în guvernul de la Pristina.

De la sfârșitul războiului din Kosovo, în 1999, guvernul kosovar nu a deținut niciodată controlul deplin în nordul țării – acest lucru înseamnă că zona de la nord de râul Ibar, care are o populație de aproximativ 60 000 de locuitori, este efectiv o zonă fără lege și, prin urmare, perfectă pentru infractori și contrabandiști.

Fără excepție, principalii politicieni sârbi din zonă sunt loiali președintelui sârb Aleksandar Vucic.

Etnicii sârbi din Kosovo nu au încredere în guvernul de la Pristina, fapt susținut de faptul că unități speciale de poliție sunt trimise în mod regulat în zona de nord, sub motivul de a combate criminalitatea.

De ce au fost instalate baraje rutiere?

Blocajele rutiere și baricadele instalate de minoritatea etnică sârbă sunt un instrument testat în disputa dintre Kosovo și Serbia. Organizate în grupuri de chat online, aceste bariere pot bloca regiunea în câteva minute, blocând drumurile și punctele de trecere a frontierei.

Contextul actualului protest este reprezentat de arestarea unor foști ofițeri de poliție kosovari de naționalitate sârbă. Procuratura din Kosovo l-a acuzat pe unul dintre ei că a comis un atac cu bombă la sediul comisiei electorale din Mitrovica, în nordul dominat de sârbi. Pe lângă eliberarea polițiștilor, sârbii protestatari cer ca unitățile speciale ale poliției kosovare să se retragă din partea de nord a țării.

Scopul minorității sârbe a fost de a împiedica alegerile locale care au devenit necesare în nordul țării după ce toți etnicii sârbi au demisionat din instituțiile statului Kosovo, atât la nivel local, cât și la nivel național, la începutul lunii noiembrie. Toți cei patru primari din nordul Kosovo au demisionat, câteva sute de ofițeri de poliție sârbi au părăsit forțele de poliție din Kosovo, iar judecătorii sârbi au încetat să mai meargă la serviciu.

Acest boicot a fost o reacție la planul lui Kurti de a introduce noi reglementări privind plăcuțele de înmatriculare, cu scopul de a interzice plăcuțele emise de autoritățile sârbe și de a le înlocui cu plăcuțe kosovare. În ceea ce-l privește pe Kurti, a fost o chestiune de principiu, deoarece Serbia nu acceptă plăcuțele de înmatriculare din Kosovo. Dar pentru președintele sârb Vucic și pentru sârbii din Kosovo, mișcarea a fost o pregătire pentru „purificarea etnică”.

Introducerea noilor plăcuțe de înmatriculare a fost suspendată deocamdată, la fel ca și alegerile locale, ca urmare a presiunilor din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Occidentul a cerut, de asemenea, Serbiei să ajute la reducerea tensiunilor, dar acest lucru nu pare probabil în acest moment.

Ar putea Serbia să trimită trupe?

Deși este puțin probabil ca Serbia să le desfășoare efectiv, Vucic a pus de mai multe ori în ultimii ani trupele în „stare de alertă sporită”. La jumătatea lunii decembrie, guvernul de la Belgrad a cerut oficial KFOR să permită poliției și soldaților sârbi să fie staționați pe teritoriul kosovar.

Această solicitare este posibilă în temeiul Rezoluției 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în 1999 după o capitulare de facto a Serbiei. Aceasta permite trimiterea câtorva sute de ofițeri de aplicare a legii în Kosovo – dar numai dacă misiunea internațională de menținere a păcii KFOR este de acord.

Chiar și Vucic a recunoscut în mod deschis că propunerea sa va fi probabil respinsă. Criticii săi susțin că vrea să se distingă ca un campion al „tot ceea ce este sârb”. Observatorii spun că, chiar dacă ar lua în considerare în mod serios opțiunea militară, aceasta ar fi inutilă, deoarece ar duce la o confruntare directă cu unitățile internaționale de poliție și militare staționate în Kosovo.

Se întrevede o soluție la conflict?

Chiar și cu mai multă presiune din partea Occidentului, există puține speranțe pentru o rezolvare în curând. Pozițiile sunt ferm înrădăcinate de ambele părți: Belgradul nu va recunoaște „niciodată” independența Kosovo, despre care spune că încalcă dreptul internațional, în timp ce Pristina a declarat că discuțiile cu foștii „ocupanți sârbi” ar avea sens doar dacă ar duce la această recunoaștere.

Puțin sub 100 de țări, inclusiv 22 de state membre ale UE, recunosc Kosovo ca stat independent. Kosovo are nevoie de aprobarea sârbilor pentru a deveni membru al ONU – deoarece Rusia și China, ambele partenere ale Serbiei, au drept de veto în Consiliul de Securitate.

Franța și Germania au înaintat o propunere pentru a ajunge la un acord cu privire la statutul Kosovo, dar până acum detaliile au fost puține. Potrivit unor persoane din interior, propunerea se va baza pe Tratatul de bază din 1972 dintre Republica Federală Germania și Republica Democrată Germană – Serbia nu va trebui să recunoască în mod explicit Kosovo, dar va trebui să accepte integritatea teritorială și suveranitatea acestuia și să nu blocheze în mod activ aderarea sa la toate organizațiile internaționale.

Cartea pe care o joacă Vestul pentru ambele părți ar fi perspectiva de a adera în cele din urmă la UE. Serbia a depus oficial cererea de aderare la acest bloc, dar negocierile au fost lente. Kosovo nu este încă un candidat, dar intenționează să depună cererea de aderare înainte de sfârșitul anului.

Care este impactul războiului din Ucraina?

Începând din februarie, a existat îngrijorarea că Rusia ar putea folosi legăturile sale strânse cu Serbia pentru a deschide un „al doilea front” în Balcani. Premierul kosovar Kurti a sugerat că Serbia, la fel ca Rusia, visează și ea să restabilească o „lume sârbă” în regiune. La rândul său, Vucic a declarat că premierul Kurti se comportă ca un „mic Zelenski”.

Spre supărarea UE, Serbia nu s-a alăturat sancțiunilor împotriva Rusiei. Potrivit sondajelor, peste 80% dintre sârbi resping impunerea acestora unui „stat frate”. Serbia nu este dependentă doar de gazul rusesc, ci și de sprijinul rusesc în problema Kosovo.

Cu toate acestea, o mare parte din economia sârbă este orientată spre Occident. Companiile germane din Serbia asigură aproximativ 75.000 de locuri de muncă. Politicienii occidentali, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, par hotărâți să limiteze influența rusă în Balcani.

Kurti a declarat că un „acord de normalizare cuprinzător” între Serbia și Kosovo este așteptat în primăvară. Dar, așa cum stau lucrurile în acest moment, acest lucru sună prea optimist, încheie DW.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

21 comentarii

  1. Sarbii sunt practic rusi. Sunt mai iubitori de kremlin chiar si decat ungurii sau bulgarii. 100% este intelegere cu moscova pentru a creea o noua problema, un fel de dam foc la tot si astfel scapam.

    • Iubitori de Rusia, da, dar nu sunt rusi, au numai rădăcini comune de prin secolele VI-IX.
      Si apucături comune, ca toți slavii.

    • @vct
      „Si apucături comune, ca toți slavii.” – Presupun că și tu te prezinți în spațiul public ca mare userist, luptător anti-rasism și anti-xenofobie! Ce mai aveți acum și cu polonezii și cu ucrainenii, știam că-i iubeați!

    • @Istvan
      După logica ta, Rusia și Serbia au îndemnat guvernul kosovar să-i forțeze pe etnicii sârbi să-și înlocuiască vechile plăcuțe sârbești cu altele kosovare, iar tot Rusia forțează Serbia să intre în război cu NATO. Cu excepția Bosniei și Herțegovinei, toți vecinii Serbiei sunt membri NATO. Nu cred că liderii Serbiei sunt atât de idioți încât să creadă că singuri pot învinge NATO!

      Vai de gândirea ta!

    • @Un cititor: Presupui greșit. Nu am nimic împotriva slavilor, dar sângele apa nu se face.
      Chiar si noi romanii, avem ceva sânge slav. Si ungurii la fel.

  2. dincolo de pasiunile actuale, kosovo este si a fost serbia. Nato a intervenit in retrasarea de granite la fel cum au facut-o si europenii in fostele colonii, rezultand mereu conflicte etnice pe granite fantezist desenate. Serbia nu va renunta niciodata la kosovo, de indata ce haosul va reveni in europa vor intra din nou acolo, fara discutii.
    Pentru comparatie imaginati-va tinutul secuiesc declarand independenta si fiind sprijinit militar de nato impotriva oricarei interventii din partea romaniei. Fair?…
    Redesenarea granitelor si inventarea de „tari” prin interventie militara e grava si foarte periculoasa, un butoi de pulbere asteptand flacara.

    • NATO a intrat in Kosovo cu motivul de a opri purificarea etnica a albanezilor de către sârbi, Rusia a intrat in Donbas si Crimea cu motivul de a opri persecuțiile Ucrainei asupra etnicilor rusi de acolo. Cam seamăna, nu?

  3. Care granita cu Kosovo? Romania nu recunoaste acest stat, deci Serbia a stationat obuziere pe propriul teritoriu.

  4. inventati tot felul de povesti ptr a distrage atenția de la adevar. de ce nu spuneți ca asa numita Republica Kosovo se afla pe cel mai mare zăcământ de uraniu. nimeni nu zice nimic de asta. credeti ca degeaba trupele kfor asigura oaza de atâția zeci de ani. acolo este urmatorul conflict din Europa care sta sa inceapa, e vorba doar de timp dar cu siguranță va fi razboi.

  5. Pt ăștia care și în culcare și în sculare cer respectarea ONU și a dreptului internațional(doar atunci când e in favoarea lor) Kosovo nu este un stat, nu face parte din ONU, mai mult de jumătate din statele ONU , nu au recunoscut Kosovo, punct.

  6. Cănd nu știi ce să faci și vorbești de funie în casa spânzuratului…..

  7. Unirea Kosovo /Albania este un plan al celor doua țări și asta creează un sentiment de panica Serbiei. E absurd ce sa întâmplat în acea parte a vecinilor noștri cu un război greu de uitat dar și faptul ca marile puteri au participat și permis ca o parte din Serbia sa fie rupta și oferita unei etnii chiar și majoritară. Serbia are tot dreptul sa reacționeze dar mai ales în vremurile noastre nu merge cu bla, bla, protest. Au fost jefuiți, au subit o violența și asta atrage doar un răspuns violent și decis din partea Serbiei, așa cum vor putea ei.

  8. Pana la istorie,acolo a fost comis un genocid de catre sarbi si nu putea fi oprit decat prin crearea unei structuri statale.Sau crimele astea nu contează,ca si asa suntem prea multi pe această planetă.Suntem dar nu in aceasta zona.Pentru nationalistii,în calduri,vietile oamenilor nu contează,ci istoria.Si culmea,acestia castiga cei mai multi adepti din randul celor care nu prea le-a placut la scoală istoria,ca si hauristii nostri.N-ati vazut Simion,si e lider😁, nici acum nu stie cine ne-a lasat Romania Mare.El zice ca Eminescu😁.Nu stiu cum se face ca pe unii ii cuprinde dragostea de istorie atunci cand ar trebui sa-i napadească dragostea de muncă.Cred ca lenea(la AUR sunt f. multi) si banul moca(are balta peste,ca e din furate si cu voturile semianalfabete se înmultesc😁).
    Era sa uit,pai Moscova d-astia vrea,ca poate sa-i cumpere pe lucru de nimic si sa-i manipuleze,pentru a-si face ea mendrele sau meandrele(ale lui Iliescu😁), pe aici.

    • Hai sa ne lamurim .
      O provincie a Serbiei (cu larga autonomie , inclusiv Parlament propriu ) , isi declara independenta . Serbija intervine militar in interiorul propriului stat pt asi apara integritatea teritoriala .
      Ca raspuns , cea mai mare coalitie militara din istorie , NATO , bombardeaza 78 de zile infrastructura Serbijei ucigand peste 15.000 de sarbi , majoritatea civili .

      In februarie anul acesta , doua provincii ale Ucrainei , Donbasul si Donesk isi declara independenta fata de Ucraina . Ucraina incearca sa-si apere integritatea propriului stat .

      Rusia intervine militar in sprijinul celor doua republici si bombardeaza Ucraina EXACT cum NATO intervine in sprijinul kosovarilor si bombardeaza Serbija si Muntenegru .
      NATO=RUSIA=AGRESORI

  9. Printează-ți POZELE din telefon la Stancu Print https://www.stancuprint.org/

  10. Pana la istorie,acolo a fost comis un genocid de catre sarbi si nu putea fi oprit decat prin crearea unei structuri statale.Sau crimele astea nu contează,ca si asa suntem prea multi pe această planetă.Suntem,dar nu in aceasta zona.Pentru nationalistii,în calduri,vietile oamenilor nu contează,ci istoria.Si culmea,acestia castiga cei mai multi adepti din randul celor care nu prea le-a placut la scoală istoria,ca si hauristii nostri.N-ati vazut Simion,si e lider😁, nici acum nu stie cine ne-a lasat Romania Mare.El zice ca Eminescu😁.Nu stiu cum se face ca pe unii ii cuprinde dragostea de istorie atunci cand ar trebui sa-i napadească dragostea de muncă.Cred ca lenea(la AUR sunt f. multi) si banul moca(are balta peste,ca e din furate si cu voturile semianalfabete se înmultesc😁).
    Era sa uit,pai Moscova d-astia vrea,ca poate sa-i cumpere pe lucru de nimic si sa-i manipuleze,pentru a-si face ea mendrele sau meandrele(ale lui Iliescu😁), pe aici.

    • Bați câmpii! Simion s-a referit la dorința lui Eminescu ca generațiile de români de după el să realizeze România Mare, de la Nistru până la Tisa (din păcate nerealizată până acum). În loc să scrii tâmpenii pe internet mai bine te-ai ocupa cu lucruri serioase, cum ar fi munca!
      Până una alta, ai putea citi și despre masacrele comise de frații tăi albanezi împotriva aromânilor, grecilor și sârbilor. Te ajut eu cu două link-uri:

      https://ro.wikipedia.org/wiki/Arom%C3%A2nii_din_Albania

      https://ro.wikipedia.org/wiki/Moscopole

    • Bine că NATO nu a fost în stare să bombardeze în 2020 Azerbaidjanul timp de 78 de zile, atunci când masacrau armeni! Armenii nu sunt și ei oameni? Sau oameni sunt doar frații tăi albanezi?

    • De ce nu erai și atunci indignat?

    • Am uitat să spun că frații tăi albanezii sunt renumiți pentru „hărnicia”, „curățenia” și „inteligența” lor.