Consilierii din Serviciile de Probaţiune protestează la Ministerul de Justiţie

Consilierii din serviciile de probaţiune protestează luni, între orele 11:00-15:00, în faţa Ministrului Justiţiei, solicitând alocarea fondurilor destinate acordării drepturilor de natură salarială ale personalului de probaţiune, relatează Agerpres.

„Cu ocazia elaborării proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2023, consilierii de probaţiune solicită MJ să emită un OMJ în raport cu ultimele hotărâri judecătoreşti şi să aloce fondurile bugetare destinate acordării drepturilor de natură salarială ale personalului de probaţiune”, se menţionează într-un comunicat al Sindicatului National al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune.

Potrivit sursei citate, în repetate rânduri Sindicatul a adus la cunoştinţa Ministerului de Justiţie că problemele de natură salarială „sunt grave” şi că trebuie găsite soluţii în vederea eliminării discriminărilor şi respectării hotărârilor judecătoreşti.

„Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune îi solicită prin acest protest ministrului de Justiţie să adopte o poziţie corectă în raport cu personalul de probaţiune şi să acorde drepturile de natură salarială conform hotărârilor judecătoreşti. În acest sens, consilierii de probaţiune îi amintesc ministrului Justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, despre obligativitatea «de a pune în aplicare decizii judecătoreşti definitive, în caz contrar fiind pasibil de răspundere în faţa legii» (aspect menţionat de însuşi ministrul Justiţiei în comunicatele de presă date în cursul anului 2022). Plecând de la argumentul că trebuie să elimine discriminarea în familia ocupaţională «Justiţie» şi menţionând hotărârile judecătoreşti definitive ale consilierilor de probaţiune, Ministerul Justiţiei a recurs la corectarea drepturilor de natură salarială pentru magistraţi şi la alocarea fondurilor necesare în acest sens”, se precizează în comunicat.

Astfel, sindicaliştii cer emiterea unui Ordin de ministru pentru alocarea fondurilor necesare acordării drepturilor salariale, deoarece, în acest fel, ministerul „va evita plata unor sume majorate de dobânzi, penalităţi, cheltuieli judiciare şi de executare silită”.

Sindicaliştii reamintesc că activitatea sistemului de probaţiune contribuie la creşterea gradului de siguranţă în comunitate, prin reducerea riscului de recidivă a persoanelor sancţionate penal. Datele statistice relevă faptul că rata de recidivă a persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probaţiune este de circa 2%.

Totodată, personalul de probaţiune din România are rolul de a sprijini instanţele în individualizarea sancţiunilor penale, „atribuţie care implică un plus de responsabilităţi şi riscuri şi care o diferenţiază de alte categorii profesionale din sistem”.

„Noua legislaţie penală a adus cu sine nu numai o creştere exponenţială a cazurilor aflate în evidenţa sistemului de probaţiune (în anul 2021 în evidenţa serviciilor de probaţiune era un număr de 103.899 persoane raportat la 647 consilieri de probaţiune) ci şi o multiplicare a responsabilităţilor personalului, aspect care contribuie, o dată în plus, la presiunea exercitată asupra acestei resurse”, se mai arată în comunicat.