Germania intensifică expulzările de migranți ilegali vrea să conducă noua politică europeană de imigrație

Berlinul intensifică expulzările de migranți și își demonstrează disponibilitatea de a ghida Uniunea Europeană către măsuri de migrație pe cât de stricte, pe atât de controversate, arată publicația franceză Express, citată de Rador. Vineri, 18 iulie, într-un nou semn al înăspririi politicii de imigrație a cancelarului conservator Friedrich Merz, guvernul german a expulzat 81 de afgani condamnați de instanțe.

Inițiativa a fost imediat denunțată de ONU, care a cerut „încetarea imediată a returnării forțate a tuturor refugiaților și solicitanților de azil afgani”. De la venirea sa la putere, Friedrich Merz pare să se afle în fruntea unei linii de lideri europeni care doresc să restricționeze primirea solicitanților de azil, în timp ce extrema dreaptă câștigă teren pe întreg continentul.

Aceasta este a doua operațiune de acest fel de vara trecută și prima de la preluarea mandatului de către coaliția de conservatori și social-democrați condusă de Friedrich Merz. Expulzările sunt cu atât mai controversate având în vedere revenirea la putere a talibanilor în august 2021.

Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a răspuns deja subliniind că unii afgani expulzați riscă „să fie persecutați” în țara lor. „Expulzarea oamenilor în țări periculoase precum Afganistanul și demonizarea refugiaților este o expresie a unei agende autoritare care, din păcate, a ajuns și în Germania”, a adăugat Amnesty International.

Operațiunea de vineri a fost posibilă datorită medierii Qatarului. Însă Berlinul indicase recent că dorește să negocieze direct cu autoritățile talibane. „Aceste discuții trebuie să aibă loc”, a anunțat ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt.

Berlinul „cooperează cu un regim terorist”, a criticat Clara Bünger, membră a partidului de opoziție de stânga radicală Die Linke. De asemenea, Germania dorește să poată efectua deportări în Siria. În ultimele săptămâni, coaliția lui Friedrich Merz a decis să returneze solicitanții de azil la granițele țării și a modificat legislația pentru a limita reîntregirea familiei pentru anumite categorii de refugiați și a prelungi termenele limită pentru obținerea cetățeniei germane.

Cea mai mare economie a Europei a primit peste un milion de refugiați, inclusiv mulți sirieni și afgani, în timpul crizei migrației din 2015-2016, sub fostul cancelar Angela Merkel. De atunci, guvernele ulterioare au dat pagina acestei politici de primire, iar problema imigrației se află mai mult ca niciodată în centrul dezbaterii politice într-o Germanie marcată de o ascensiune fără precedent a extremei drepte în alegerile legislative din februarie.

În doar câteva luni la putere, coaliția lui Friedrich Merz a decis, în special, să returneze solicitanții de azil la granițele țării și a modificat legislația pentru a limita reîntregirea familiei pentru anumite categorii de refugiați și pentru a prelungi termenele limită pentru accesul la cetățenia germană.

Ca o ilustrare a poziției dure a Germaniei în ceea ce privește migrația, operațiunea de deportare a fost anunțată în aceeași zi în care guvernul german i-a găzduit în sudul țării pe miniștrii de Interne ai cinci țări ale UE, dornici şi ei să își înăsprească politicile de imigrație. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, i-a primit pe omologii săi din Polonia, Franța, Austria, Republica Cehă și Danemarca – Danemarca deține președinția rotativă a UE – precum și pe comisarul european pentru Migrație, Magnus Brunner.

Obiectivul declarat al acestui summit: „să dea un impuls unei politici europene de imigrație mai stricte” și să aducă noi idei la Bruxelles pentru „înăsprirea politicii de azil”. În declarația lor comună, participanții au pledat pentru o serie de „noi soluții”, cum ar fi facilitarea expulzării solicitanților de azil respinși către alte țări decât țările lor de origine. Limitată în prezent, această opțiune ar putea fi extinsă prin ceea ce Magnus Brunner numește „diplomația migrației”. „Dorim să creăm posibilitatea de a returna migranții în țările vecine, apropiate de țara lor de origine”, atunci când aceasta din urmă refuză să-și primească înapoi cetățenii, le-a spus Alexander Dobrindt omologilor săi europeni.

„Germania nu mai apasă frâna, ci se află la volanul locomotivei europene în problema migrației”, a conchis ministrul, conform unui articol al corespondentului său de la Berlin, publicat în „Le Temps”. Și nu este singura figură europeană puternică care dorește să accelereze. Guvernul german pare într-adevăr să fi găsit un aliat solid în omologul său de peste Rin, ministrul francez de Interne, Bruno Retailleau.

Ziarul național german „Frankfurter Allgemeine Zeitung” a relatat recent o întâlnire secretă față în față între cei doi bărbați, în timpul unei cine la un restaurant din inima Berlinului. În timpul conferinței de presă care a urmat întâlnirii, cei doi bărbați au discutat chiar și despre un nou acord care să succeadă acordului Mondorf din 1997, care ar putea fi folosit ca bază juridică pentru implementarea măsurii de respingere a migranților la granița franco-germană.

Traducerea Rador: Rodezia Costea