Ziua Mondială a Mediului: Cinci semne ale crizei climatice și ale declinului biodiversității în România / De la turbării și Delta Dunării până la valurile de căldură din Marea Neagră

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pe 5 iunie este marcată Ziua Mondială a Mediului, cea mai importantă inițiativă globală dedicată protecției naturii, organizată sub egida Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). În contextul accelerării schimbărilor climatice, cercetători și specialiști români atrag atenția că efectele încălzirii globale sunt deja vizibile și în România: temperaturi în creștere, ecosisteme vulnerabile, valuri de căldură mai lungi și presiuni tot mai mari asupra biodiversității.

Datele prezentate în raportul „Starea Climei România 2025” arată că temperatura medie anuală în România a crescut cu aproximativ 2 grade Celsius față de anii 1950, peste media globală, ceea ce indică o vulnerabilitate climatică regională accentuată.

Cinci cifre care descriu schimbarea

Potrivit raportului, episoadele de caniculă din sud-estul Europei durează în mod obișnuit între 10 și 15 zile, iar în verile excepțional de calde, caracterizate prin perioade prelungite cu temperaturi care depășesc frecvent 35°C, durata cumulată a acestora poate depăși 30 de zile. Efectele sunt resimțite în sănătatea publică, agricultură și funcționarea ecosistemelor.

Schimbările climatice determină și deplasarea arealelor speciilor. La nivel global, speciile terestre își mută distribuția cu aproximativ 17 kilometri pe deceniu către poli și cu 11 metri pe deceniu în altitudine, pe măsură ce temperaturile cresc.

Specialiștii estimează că între 2 și 9% din suprafața ariilor protejate din România ar putea deveni nepotrivită pentru speciile care le populează în prezent până la jumătatea sau sfârșitul secolului, dacă tendințele climatice actuale continuă.

În același timp, pădurile României stochează aproximativ 4,2 miliarde de tone echivalent CO₂, iar zonele umede naturale și restaurate pot reține între 500 și 1.000 de tone CO₂ echivalent pe hectar, constituind o infrastructură naturală esențială pentru combaterea schimbărilor climatice.

Biodiversitatea este deja afectată

Autorii raportului subliniază că efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității nu mai reprezintă o amenințare viitoare, ci o realitate prezentă. Speciile își modifică arealele de distribuție, perioadele de reproducere și ciclurile biologice, iar ecosistemele montane, de stepă și cele umede devin tot mai vulnerabile.

În acest context, pădurile, pajiștile și zonele umede devin de importanță strategică, deoarece reglează temperatura, contribuie la stocarea carbonului și susțin resursele de apă. Specialiștii recomandă dezvoltarea unor „refugii climatice”, creșterea conectivității dintre habitate și aplicarea unor măsuri de management adaptativ în ariile protejate.

Turbăriile, ecosisteme puțin cunoscute, dar esențiale

Printre ecosistemele considerate critice pentru climă se numără turbăriile, care funcționează ca importante rezervoare de carbon și adăpostesc specii rare de plante și animale.

Aceste zone sunt vulnerabile la drenaj, secetă și modificările climatice, iar pierderea apei poate duce la degradarea rapidă a ecosistemelor. În România, proiectele de restaurare bazate pe instalarea unor baraje ecologice au demonstrat că reținerea apei poate contribui la refacerea funcțiilor naturale ale turbăriilor și la reducerea riscului de degradare.

Delta Dunării, între creșterea nivelului mării și lipsa sedimentelor

Una dintre cele mai vulnerabile zone naturale din România este Delta Dunării, inclusă în patrimoniul UNESCO.

Potrivit specialiștilor, nivelul Mării Negre a crescut deja cu aproximativ 20 de centimetri în ultimele decenii, iar estimările indică o creștere suplimentară de 50 de centimetri până la un metru până la sfârșitul secolului. În condițiile în care altitudinea medie a Deltei este de numai 60 de centimetri, riscul de inundare permanentă și de salinizare a apelor dulci devine tot mai mare.

În paralel, barajele construite pe Dunăre au redus semnificativ cantitatea de sedimente care ajunge în deltă, diminuând capacitatea acesteia de a compensa natural creșterea nivelului mării și procesele de eroziune.

Valurile de căldură marine afectează și Marea Neagră

Schimbările climatice nu se manifestă doar pe uscat. Cercetările citate în raport arată că și Marea Neagră este afectată de valuri de căldură marine.

Aceste fenomene apar atunci când temperatura apei rămâne peste valorile normale pentru cel puțin cinci zile consecutive. În cazul Mării Negre, durata medie a unui astfel de episod a fost estimată între 13 și 19 zile, iar frecvența lor a crescut constant după 1985.

Raportul european „State of the European Climate 2025” avertizează că valurile de căldură marine provoacă mortalitate în masă în rândul unor specii, modifică distribuția organismelor marine și afectează funcționarea ecosistemelor costiere.

Adaptarea la schimbările climatice devine o necesitate

În fața fenomenelor extreme tot mai frecvente, de la caniculă și secetă până la incendii și inundații, adaptarea la schimbările climatice este considerată o componentă esențială a politicilor publice.

Potrivit documentului, adaptarea înseamnă capacitatea sistemelor naturale și umane de a răspunde la efectele actuale și viitoare ale schimbărilor climatice, reducând riscurile și limitând pierderile economice și sociale.

Specialiștii transmit că măsurile de adaptare trebuie construite atât pe baza cercetării științifice, cât și a experienței comunităților locale, iar protejarea biodiversității și a ecosistemelor naturale reprezintă una dintre cele mai eficiente investiții pe termen lung în reziliența climatică a României.

Sursa: articol realizat pe baza informațiilor sintetizate de platforma „Starea Climei România 2025”