Zelenski avertizează de la Berlin despre ”amenințarea” ascensiunii populismului pro-rus în Europa

„Ascensiunea populismului pro-rus este un pericol nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la Berlin, unde a participat la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei (URC, sigla în engleză). El a lansat acest avertisment într-o conferință de presă cu cancelarul german, Olaf Scholz, pentru a dovedi, la scurt timp după aceea, în fața Parlamentului federal (Bundestag), în ce măsură sprijinul pentru țara lui se clatină atunci când intră în joc extremismul de dreapta sau populismul de stânga. În camera germană, s-a format o alianță fără precedent între deputații de extrema dreaptă din Alternativa pentru Germania (AfD) și stânga populistă a lui Sahra Wagenknecht. Aceștia pur și simplu au părăsit sesiunea în care Zelenski a fost vorbitor de onoare, potrivit Rador Radio România.

AfD, un partid care a obținut 16% la alegerile europene și a apărut ca a doua forță în Germania, este un partid cu legături recunoscute și unele mai puțin menționate cu Kremlinul. El se opune sistematic livrării de arme către Kiev, a fost sancționat pentru donații de presupusă origine rusă și este suspectat că servit la operațiunile de dezinformare ale Moscovei. Partidul lui Wagenknecht, aflat la celălalt capăt al spectrului politic, respinge și el sprijinul pentru Ucraina. Alegerile europene au fost debutul lui la urne și a obținut 6,6% din voturi.

„Peste dezacordurile noastre politice, majoritatea partidelor germane, la fel ca majoritatea celor din Camera Europeană în ansamblu, sunt susținători fermi ai sprijinului pentru Ucraina”, a spus Scholz împreună cu Zelenski, care a amintit că Germania este primul contributor european pentru apărarea țării sale.

Zelenski a mers la Berlin nu numai pentru a ține unul dintre discursurile sale emoționante în Bundestag, dar și pentru a cere mai mult sprijin împotriva Rusiei. De asemenea, el a condus delegația ucraineană la URC, a treia conferință orientată spre reconstrucție de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Acest eveniment va fi urmat de summitul G7 din Italia, la care participă ca invitat al celor șapte mari puteri occidentale și, în final, conferința de pace care va avea loc în Elveția, sâmbătă și duminică.

La conferința de la Berlin, a primit sprijinul președintei Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, care a amintit că Ucraina „a respectat toți pașii” la care s-a angajat și că, prin urmare, ar trebui să înceapă la finalul acestui luni negocierile pentru aderarea sa la UE. Acestui scop declarat al lui Von der Leyen i se opune vetoul ungar. Budapesta justifică acest lucru, afirmând că Ucraina trebuie mai întâi să „restabilească” drepturile minorității maghiare. În spatele acestei explicații putem vedea mâna premierului ungar, Viktor Orbán, un mare aliat european al lui Vladimir Putin. Liderul ultranaționalist ungar respinge începerea negocierilor atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.

Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei de la Berlin se concentrează pe găsirea de investitori pentru reconstrucția Ucrainei. Totuși, unul dintre momentele cele mai mediatice ale întâlnirii a fost o întâlnire pe hol, în mijlocul unei zarve jurnalistice considerabile, cu încă prim-ministrul olandez și probabil viitor secretar general al NATO, Mark Rutte. Se presupune că acesta trebuie să-i succeadă lui Jens Stoltenberg, deși pentru a face acest lucru trebuie să depășească respingerea, din nou, a Ungariei.

Cancelarul Scholz a subliniat rolul „esențial” pe care îl vor juca în acest proces milioanele de ucraineni care au părăsit țara din cauza invaziei. Președintele ucrainean a remarcat în acest sens că țara sa nu îi va „forța” să se întoarcă, dar că speră că ei vor face acest lucru. Vizându-i pe investitorii privați prezenți în capitala germană, Zelenski a cerut sprijin pentru repararea și apărarea sistemului energetic al țării sale, „din care jumătate s-a pierdut în acest război”, a asigurat el.

Conferința de la Berlin este prima care are loc teritoriul comunitar, după ce primele două au fost în Elveția, respectiv Marea Britanie. Alături de mecanismele și sprijinul financiar care au fost deja puse în aplicare pentru a atenua ravagiile războiului, scopul său este de a colecta noi contribuții pentru generatoarele de energie, panourile solare și alte infrastructuri distruse de război. Căutarea ajunge și la investitori privați, precum și la companii care doresc să angajeze refugiați ucraineni. Un demers în acest sens s-a concretizat în capitala Germaniei într-o alianță formată din 50 de parteneri, în principal companii private, care le vor oferi acestor cetățeni 180.000 de locuri de muncă. Von der Leyen a cuantificat ajutorul care va fi pecetluit la Berlin la aproximativ 1,4 miliarde de euro, sub formă de acorduri cu bănci europene pentru a încuraja aceste investiții. În plus, Comisia Europeană a propus marți să prelungească protecția temporară pentru ucraineni până în martie 2026.

Sursa: EL PERIODICO / Rador Radio România /.
Traducerea: Rodezia Costea