Wittenberg, orașul natal al lui Martin Luther, va trebui să înlăture basorelieful “Scroafa evreiască”, ofensator pentru evrei

Felix Klein, comisarul federal pentru viața evreilor din Germania și pentru lupta împotriva antisemitismului, a declarat că basorelieful medieval Judensau (scroafa evreiască) din Wittenberg trebuie să dispară, chiar dacă instanțele de judecată au respins reclamația unui reclamant evreu care a susținut că acesta i-a defăimat religia, relatează The Times.

Relieful datează din secolul al XIII-lea și înfățișează două caricaturi cu nasul coroiat ale unor bărbați evrei care sug din sânii unei scroafe, în timp ce un rabin îi ridică coada și îi cercetează părțile posterioare. Instanțe succesive au respins acțiunea reclamant care a declarat că acesta îi defăimează religia și a cerut ca acesta să fie îndepărtat.

Klein a spus că prezența basorelifului a făcut ca orașul să nu fie primitor pentru evrei. „Un oraș în care ostilitatea față de evrei este afișată atât de deschis cu Judensau de pe biserică nu poate fi un loc de primire pentru evreii israelieni. Pentru ca Wittenberg să devină baza schimbului de tineret germano-israelian, scroafa evreiască antisemită trebuie să fie îndepărtată.”

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

El a declarat că a susținut planul de înființare a organizației pentru promovarea vizitelor reciproce, dar a adăugat: „Este greu de transmis de ce Wittenberg, dintre toate locurile, ar trebui să fie un loc pentru înțelegerea germano-israeliană.”

Schimbul planificat a fost anunțat în septembrie de guvernele german și israelian pentru a promova schimburile de tineri și pentru a păstra vie memoria Holocaustului. Locul său nu a fost încă ales, dar Wittenberg, orașul natal al reformatorului protestant Martin Luther, este un candidat de primă mână, deoarece are deja un birou de coordonare pentru schimburile de tineri între cele două țări.

Klein a declarat recent că Wittenberg ar trebui să i se retragă statutul de sit al patrimoniului mondial UNESCO, acordat pentru asocierea sa cu Luther, care a predicat în biserică și care, în 1517, a lansat Reforma protestantă atunci când și-a afișat cele 95 de teze pe ușa acesteia.

Sculptura a fost construită în colțul de sud-est al bisericii în jurul anului 1290. În secolul al XVI-lea, au fost adăugate cuvintele latin-ebraice „Rabini Schem haMphoras” – o aluzie la două polemici în care Luther îi deplângea pe evrei ca fiind „poporul diavolului” și o „plagă și o ciumă” pentru creștinătate în pamfletul său “Evreii și minciunile lor”.

Inscripția poate fi tradusă prin „Numele [lui Dumnezeu] interpretat de un rabin”. Judensau a fost menționat în lucrările lui Luther.

Michael Dietrich Düllmann, un pensionar din Bonn, a dus o campanie juridică pentru a forța parohia să îndepărteze sculptura. Biserica a ripostat, argumentând că era mai bine să o lase la locul ei ca o amintire a istoriei antisemitismului creștin.

Din 1988, aceasta a fost însoțită de un relief din bronz la poalele zidului bisericii, care face referire la cele șase milioane de evrei care au murit în Holocaust și la un vers ebraic din Psalmul 130: „Din adâncul suferinței, ridic către Tine glasul de jale”.

Un panou informativ descrie locul pe care îl ocupă Judensau în istoria antisemitismului german, inclusiv pogromurile medievale, expulzarea evreilor din landul înconjurător Saxonia în 1536, denunțurile anti-iudaice ale lui Luther și Holocaustul.

În aprilie, parohia a modificat panoul, adăugând că se distanțează de „antisemitism și de ura față de evrei”. De asemenea, a declarat că intenționează să ofere mai multe informații în interiorul bisericii despre istoria urii împotriva evreilor în creștinătate.

În fiecare etapă a procedurilor legale care au culminat cu hotărârea de anul trecut a Curții Federale de Justiție, judecătorii au dat dreptate parohiei. Aceștia au fost de acord cu Düllmann că relieful a fost o „afirmație masiv defăimătoare la adresa poporului evreu și a credinței sale” și o „expresie a antisemitismului și a urii”. Cu toate acestea, a decis că contextul istoric adăugat pe fațada bisericii a eliminat efectiv natura ilegală a sculpturii.