Wall Street Journal: Ordinea mondială a lui Trump. Ar trebui să le spună clar americanilor dacă vrea înțelegeri cu Rusia și China pentru a împărți lumea

Oare își dorește Donald Trump înțelegeri cu Rusia și China pentru a împărți lumea? Dacă da, ar trebui să le spună clar americanilor, arată editorialul de luni al publicației americane de dreapta The Wall Street Journal, articol semnat de boardul editorial.

Cele mai importante idei ale articolului:

În primele săptămâni ale celui de-al doilea mandat și, mai ales, după confruntarea tensionată de vineri cu președintele Ucrainei, este clar că Donald Trump conturează o nouă ordine mondială. Ar fi oportun ca acesta să-și expună viziunea marți, în fața Congresului.

Percepția convențională despre Trump este că este, înainte de toate, un om de afaceri, dornic să încheie tranzacții pe care să le vândă ca mari succese. Însă, strategia sa actuală pare să depășească această simplă abordare. Direcția în care se îndreaptă politica sa seamănă cu viziunea promovată de Tucker Carlson și JD Vance, care consideră că America este în declin și nu mai poate conduce sau apăra Occidentul.

Este evident că Trump vrea să se distanțeze de Ucraina. „Ori ajungeți la o înțelegere, ori ne retragem”, i-a transmis el lui Volodimir Zelenski. Această poziție îi oferă lui Vladimir Putin un avantaj major, permițându-i să impună condiții mai dure pentru un eventual acord de încetare a focului. Mai mult, Trump pare preocupat de reabilitarea lui Putin în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi G-7, dorind o întâlnire timpurie cu liderul rus, fără ca acesta să fi făcut vreo concesie.

În timp ce își manifestă deschiderea față de Moscova, Trump înăsprește relațiile cu aliații tradiționali ai SUA. El intenționează să impună tarife de 25% pentru Canada și Mexic, încălcând propriul acord comercial USMCA, iar secretarul său al apărării a amenințat cu o intervenție militară în Mexic pentru combaterea cartelurilor de droguri. De asemenea, Trump vizează impunerea unor tarife grele asupra industriei auto din Europa de Vest, precum și taxe reciproce asupra altor parteneri comerciali.

Ironia este că aceste măsuri protecționiste sunt mai dure decât cele aplicate Chinei. Trump încearcă să-l atragă pe Xi Jinping, lăudându-l și promovând o nouă „înțelegere reciprocă”. Nu pare însă la fel de interesat să apere Taiwanul, sugerând anterior că China ar putea domina insula fără dificultăți. Dacă analizăm modul în care Trump tratează Ucraina, liderii Taiwanului și Japoniei ar trebui să fie profund îngrijorați.

În emisfera vestică, Trump a cerut controlul asupra Canalului Panama, cedat de SUA printr-un tratat în 1999, și și-a reiterat dorința de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca. Aceste mișcări sugerează o viziune geopolitică în care SUA controlează Americile, Rusia domină Europa, iar China preia Pacificul. Orientul Mijlociu ar rămâne o zonă de dispută, cel puțin până la o eventuală înțelegere nucleară cu Iranul.

Acest scenariu amintește mai degrabă de epoca echilibrelor de putere și competiției marilor state de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, decât de o viziune inovatoare asupra relațiilor internaționale.

Trump nu și-a articulat clar această strategie, dar consilierii săi par să o contureze. Elbridge Colby, nominalizat pentru un post strategic în Pentagon, susține că SUA ar trebui să renunțe la Europa și Orientul Mijlociu pentru a se concentra pe Asia-Pacific. Totuși, Colby a afirmat și că Taiwanul nu reprezintă un interes esențial pentru America.

JD Vance este cel mai vocal susținător al abandonării Ucrainei, argumentând că războiul cu Rusia este doar un „conflict etnic”. Ross Douthat, editorialist la New York Times și apropiat de Vance, afirmă că președintele și vicepreședintele „spulberă iluziile” în politica externă, considerând că SUA sunt „supraextinse” și trebuie să se „recalibreze și să se retragă”.

Totuși, nici Trump, nici Vance nu afirmă deschis aceste idei. Trump declară că face „America măreață din nou”, nu că renunță la apărarea libertății. Spune că își dorește „pace”, dar aceasta este o pace cu onoare sau o capitulare în fața Rusiei și Chinei? Și dacă dorește o Americă puternică, de ce nu crește bugetul apărării?

Dacă liderii SUA vor cu adevărat să „spulbere iluzii”, de ce nu le spun clar cetățenilor care sunt acestea? Poate pentru că o astfel de retragere nu ar fi la fel de populară ca promisiunile vagi de pace. Și poate pentru că retragerea Americii nu va aduce liniștea dorită.

Dacă Rusia își impune propria „pace” în Ucraina, este probabil că va invada și alte state în viitor, iar alte puteri vor începe să-și extindă teritoriile. Aliații Americii vor căuta noi relații economice și de securitate, care ar putea intra în conflict cu interesele SUA. Japonia, de exemplu, ar putea fi forțată să devină o putere nucleară pentru a se proteja de China.

Așa cum spunea jurnalistul Charles Krauthammer, „declinul este o alegere”. Trump are obligația de a le spune americanilor ce fel de ordine mondială vrea să creeze. Doar astfel se poate purta o dezbatere reală despre intențiile și consecințele acestei viziuni. Marți ar fi un moment potrivit pentru a clarifica aceste ambiții.