G4Media.ro

”Wagnerizarea Belarusului” înaintea alegerilor prezidențiale din 9 august. Test major pentru UE:…

”Wagnerizarea Belarusului” înaintea alegerilor prezidențiale din 9 august. Test major pentru UE: Va aduce țara mai aproape de valorile europene și va intensifica cooperarea cu aceasta, sau o va lăsa la mila Rusiei?

Grupul Wagner, falanga forte a Kremlinului părea trecut pe linie moartă, după câteva eșecuri răsunătoare, dar situația din Belarus arată că mercenarii Rusiei sunt încă utili și utilizați.

33 de angajați ai companiei private de securitate au fost arestați în Belarus și alți 200 au fost dați în urmărire, într-o operațiune menită să arate anvergura implicării Rusiei înainte de alegerile prezidențiale din august. Kremlinul a cerut în urmă cu câteva zile eliberarea lor, ceea ce a echivalat în zona diplomatică cu o recunoaștere.

Toate acestea vin în contextul în care Moscova şi Minskul și-au răcit în ultimele luni relațiile din cauza suspiciunii că Rusia vrea să instaleze un alt președinte în locul lui Lukashenko.

”Alegerile prezidențiale din Belarus, programate sâmbătă, 9 august, vor avea loc într-o atmosferă tensionată, nu doar ca urmare a situației politice interne ci și sub apăsarea unor influențe străine semnificative, amplificate în anul electoral.

Deși președintele Belarusului Alexander Lukashenko este în centrul atenției evenimentelor actuale, acestea sunt rezultatul unor dezvoltări mult mai profunde și mai complexe decât ar putea părea la prima vedere.

Mai ales dacă se analizează evoluțiile din țară prin prisma relațiilor dintre președintele Lukașenko și opoziție și candidații opoziției la președinție”, se arată într-un document al Institutului Internațional de Studii pentru Orientul Mijlociu și Balcanic (IFIMES), denumit ”Wagnerizarea Belarusului”.

„Președintele Lukashenko s-a străduit în principal să-și echilibreze politica dintre Occident și vecinul său de est, Federația Rusă. În diferite perioade, politica sa a înclinat către prima sau ultima, și uneori chiar către un terț. Politica pragmatică a lui Lukashenko a jucat un rol important în semnarea acordului de pace de la Minsk, pe baza căruia lupta din Ucraina a fost stopată.

Acordul a fost intermediat de un grup trilateral privind Ucraina, care a inclus reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și OSCE. Acordul privind încheierea războiului în regiunea Donbass din Ucraina a fost semnat la 5 septembrie 2014 de reprezentanți ai Ucrainei, Federației Ruse, Republicii Populare Donețk (DPR), Republicii Populare Luhansk (LPR) și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE ).

Acordul de pace, care a fost realizat după mai multe încercări anterioarea de a pune capăt conflictelor din regiunea Donbass, a stabilit încetarea focului temporar. A fost nevoie însă un nou pachet de măsuri, supranumit Minsk II, convenit la 12 februarie 2015” se arată în analiza IFIMES.

Majoritatea sancțiunilor impuse de SUA și UE Belarusului din cauza tratamentului său împotriva adversarilor politici au fost retrase după eliberarea prizonierilor politici și contribuția sa la semnarea acordului de pace pentru Ucraina.

De fapt, așa a început procesul de dezvoltare a relațiilor mai puternice între Belarus și Occident, în primul rând cele cu UE. Cu toate acestea, embargoul asupra armelor a rămas în vigoare. A urmat o perioadă de încălzire a relațiilor dintre Belarus, UE și SUA.

Relațiile cu Rusia, aliatul tradițional al Belarusului, au fost perturbate după ce Minskul a refuzat să recunoască anexarea rusă a Crimeei, în 2014.

Articolul insistă și pe ceea ce autorii numesc Wagnerizarea Belarusului. IFIMES consideră, în acest context că Wagner este de fapt o unitate paramilitară secretă a Ministerului Apărării din Rusia, care a fost folosită în conflicte în care rușii nu se putea implica direct și oficial (Donbass și Luhansk în Ucraina în 2014, război civil în Siria din 2015, Venezuela 2019 etc.).

Citește și: Mercenarii Rusiei. Ce sunt și cum acționează micile armate private comandate de Moscova. ”Cazul Wagner” sau cum a decăzut cea mai mare companie rusă de securitate

Grupul Wagner a fost semnalat prima dată în 2014 în regiunea Luhansk, Ucraina. Membri ai grupului au fost identificați recent și arestați pe teritoriul Belarusului. Sunt suspectați de instigarea la tulburări și la destabilizarea țării în contextul alegerilor prezidențiale, și s-a spus chiar că urmăreau scopul de a răsturna actualul guvern.

IFIMES, dar și alți analiști consideră că din cauza prezenței sporite a NATO la frontierele sale de vest, Federația Rusă și-a modificat modul de operare. A fost chiar nevoită să facă asta, în condițiile în care nu-și permite conflicte deschise.

”În loc să se confrunte direct cu NATO, a căutat noi forme de operațiuni. Mai exact, instigă la instabilitate în țările țintă și provoacă conflicte locale.

Provocarea unei crize interne în Belarus este o oportunitate ideală pentru angajarea grupului Wagner, care folosește adesea doctrina șoc în operațiunile sale” se arată în documentul citat.

Observațiile și criticile cu privire la democrația din Belarus au venit din Occident. Totuși, Occidentul a criticat în mod similar și țările care sunt membre UE și NATO, precum statele din Grupul Visegrad (V4).

Concret, în cazul de față, Belarus îi acuză pe cei 33 de ruşi, precum şi pe alţi circa 200 daţi în urmărire, că ar fi încercat „să destabilizeze” ţara odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale prin aceea că ar fi încercat să organizeze, împreună cu doi opozanţi încarceraţi de câteva săptămâni, Serghei Tihanovski şi Mikola Statkevici, „tulburări în masă”.

Tulburările ar fi urmat să o ajute cumva pe soţia lui Tihanovski, Svetlana Tihanovskaia, candidată la alegerile prezidenţiale din 9 august, considerată principala rivală a lui Lukaşenko. Tihanovskaia l-a înlocuit în cursa pentru preşedinţie pe soţul său, un video-blogger foarte popular, după arestarea acestuia în luna mai din motive calificate drept politice de susţinătorii săi.

  • ”Analiștii consideră că evoluțiile din Belarus sunt un test major pentru UE, precum și pentru impactul și eficacitatea politicii sale. Anume, va aduce Belarusul mai aproape de UE și va intensifica cooperarea cu această țară sau o va lăsa la mila Rusiei? De aceea, în Belarus, Occidentul se confruntă cu două alegeri – va sprijini democrația, pacea și stabilitatea? În acest context, experiențele din Balcanii de Vest, în care UE nu a avut adesea o „mână norocoasă”, vor fi foarte utile” – IFIMES, Wagnerizarea Belarusului.

Lukashenko este considerat favorit, dar realegerea sa nu va însemna neapărat sfârșitul problemelor pentru această țară.

Analiștii cred că activitatea de destabilizare a Belarusului va contina, iar cei de la IFIMES, întrebarea fiind ce țară urmează să fie destabilizată urmând modelul deja existent în Belarus.

Context. Companiile private de securitate reprezintă, de câțiva ani, instrumentul cu care Rusia intervine în zonele de conflict, încercând să păstreze, în același timp, aparența că nu o face. Sau, mai bine zis, posibilitatea de a nega în mod plauzibil implicarea în operațiuni militare desfășurate peste graniță.

S-a întâmplat în Ucraina, în Siria, în Libia, dar și în alte locuri. Există mai multe companii private de acest fel, pe care Moscova le controlează cultivând o concurență între ele, pentru a le împiedica să devină prea puternice.

Potivit jurnaliștilor de la Foreign Policy, Wagner a dus unele dintre cele mai grele lupte din estul Ucrainei și Siria, înainte să facă o mare greșeală: au atacat pozițiile armatei americane din nord-estul Siriei, în februarie 2018.

Deși părea vârful de lance al politicii externe agresive a Rusiei, publicația citată remarcă faptul că ”Wagner ar putea să fie de fapt mai puțin influent decât pare”.

La această concluzie a contribuit și o investigație a ziarului Novaya Gazeta, care a arătat trei contractori militari ruși au fost uciși în Siria, în vară, dar aceștia nu erau angajați ai Wagner ci ai unui competitor rus al companiei: Shield. Prezența lor în centrul deșertului sirian care părea controlat doar de Wagner, zonă importantă pentru operațiunile companiei în 2016 și 2017 (când au capturat și recapturat câteva teritorii), a ridicat semne de întrebare.

Cu toate acestea, situația de la Minsk arată că Grupul Wagner este încă temut și că mercenarii au încă locul lor în strategiile neoficiale ale Kremlinului.

Citește și: Harta spionilor ruși infiltrați în Europa. Țările în care au activat rețele întregi de agenți ai Moscovei

Sursă: ifimes.org

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. Domnule Ovidiu HAȚEGAN, cu tot respectul, in textul de mai sus s-a strecurat o mica eroare. Ziceti: ”Alegerile prezidențiale din Belarus, programate sâmbătă, 9 august…”. Daca va referiti la anul 2020, nu exista aceasta data. Ori e sâmbătă 8 august, ori e duminica 9 august.
    Semnalez aceasta eroare ‘nefortata’, nu pentru ca ar fi o catastrofa si s-ar denatura mesajului articolului, ci din dorinta conformitatii unui text de presa cu realitatea.
    O zi buna!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.