VIDEO INTERVIU Peter Bishop, fost director de planificare la Londra: „Orașele se schimbă prin pași mici, incrementali / Oamenii devin cinici dacă opiniile lor sunt ignorate” — Ce poate învăța Bucureștiul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Orașele de succes nu sunt rezultatul unor proiecte spectaculoase, ci al unor intervenții mici, coerente și constante. Peter Bishop, urbanist britanic cu o carieră de peste 25 de ani în transformarea Londrei, implicat în proiecte majore precum King’s Cross, dar și multe mai mici, districtuale, și fost membru al juriului internațional al concursului de idei „Dâmbovița 2035”, a văzut Bucureștiul în ultimii 20 de ani și a observat modul în care orașul s-a transformat în acest timp, precum și potențialul Dâmboviței de a deveni un coridor verde-albastru.

Bishop explică, într-un interviu acordat pentru G4Media, de ce capitala ar trebui să evite tentația „marilor proiecte salvatoare” și să mizeze pe schimbări incrementale, adaptate realităților locale.

În lipsa unor rezultate concrete și a unei consultări reale, spune el, cetățenii devin rapid cinici, iar încrederea în administrație se erodează.

Ideile principale din interviu

• Orașele nu pot copia modele externe; soluțiile trebuie să vină din contextul local
• Schimbările incrementale sunt mai eficiente decât proiectele mari, izolate
• Orașele de succes reconstruiesc treptat, prin proiecte mici duse la capăt
• Reducerea dependenței de mașini necesită investiții pe termen lung în transport public
• Parteneriatul între sectorul public și cel privat este esențial
• Consultarea publică funcționează doar dacă este autentică și produce rezultate
• Lipsa acțiunii duce rapid la cinism în rândul cetățenilor

Interviul integral

Alina Mihai: Deci, Peter, ai lucrat la proiecte majore precum King’s Cross și ai contribuit timp de zeci de ani la transformarea Londrei. Hai să începem cu ceva simplu. Cum poate Bucureștiul să pună în practică viziunea ta despre „idei mari și schimbări mici”?

Peter Bishop: Ei bine, asta e o metodologie, o abordare. Uitați-vă unii la alții; când lucram pentru Londra, ne-am petrecut mult timp analizând alte orașe, dar nu se copiază niciodată. Soluțiile la problemele unui oraș provin din propria experiență a acestuia. Așadar, cred că există similitudini între București și Londra.

Ambele sunt economii mixte. Cred că administrațiile politice sunt strategice. Fără bugetele și puterile directe și mari ale unor orașe, dar asta e bine. Și cred că abordarea ideilor mari și a proiectelor mici este o modalitate de a-ți adapta gândirea la problemele specifice ale unui oraș și de a face față schimbării în care trăiești.

Cred că una dintre circumstanțele cu care ne confruntăm este faptul că lumea se schimbă atât de rapid. Este aproape imposibil să planifici în avans așa cum o făceam acum 30 de ani. Prin urmare, a avea proiecte mici și a ne adapta, dar a ne îndrepta spre o singură idee mare este o modalitate extrem de eficientă prin care putem schimba orașele.

Alina Mihai: Dar crezi că Bucureștiul ar trebui să se concentreze pe proiecte emblematice de anvergură sau pe schimbări treptate, de mică amploare?

Peter Bishop: Sunt un mare susținător al schimbărilor treptate, de mică amploare. Unele orașe au avut succes cu proiecte emblematice de anvergură. De exemplu, Muzeul Guggenheim din Bilbao a redefinit orașul Bilbao.

Dar cred că orașele cu cel mai mare succes realizează o mulțime de proiecte mai mici, pe care le duc la bun sfârșit cu mare succes, și reconstruiesc astfel orașul treptat. Așadar, cred că aceasta este calea de urmat.

Alina Mihai: Bucureștiul este încă dominat de mașini. Cum s-ar putea schimba această situație în mod realist?

Peter Bishop: Este un proiect pe termen lung. Cred că, în cei 20 de ani de când cunosc acest oraș, situația nu mai este atât de dominată pe cât era. Dar nu cred că a avut loc revoluția în transportul public pe care am văzut-o în alte orașe.

Cred că trebuie să existe un proiect pe termen lung de investiții serioase în transportul public și redistribuirea treptată a spațiului rutier de la mașini către pietoni, autobuze și metrou.

Alina Mihai: În plus, acesta a reprezentat primul pas către un oraș mai centrat pe om aici, în București.

Peter Bishop: Cred că ați realizat multe dintre aceste lucruri. Transformarea centrului orașului în ultimii 20 de ani a fost remarcabilă.

Când am venit aici acum 20 de ani, pe majoritatea trotuarelor erau parcate mașini. Ați controlat traficul auto, ați creat zone pietonale, ați dezvoltat viața de cafenea, ați introdus utilizări mixte. Așadar, multe dintre măsurile pe care le-ați luat au fost bune, trebuie doar să continuați pe această cale.

Alina Mihai: Lecția pe care ai învățat-o la King’s Cross se poate aplica și aici?

Peter Bishop: Nu știu dacă e vorba de King’s Cross. Acela a fost un proiect major, unde aveam un teren gol.

Când lucram la Design for London, lucram „la scara orașului”, fără bugete mari sau concentrare de putere. Toate proiectele s-au bazat pe zone mici, consultări, găsirea fondurilor și crearea de alianțe între sectorul public și cel privat. Cred că aceasta este metodologia relevantă și pentru București.

Alina Mihai: Crezi că este importantă legătura dintre sectorul privat și cel public?

Peter Bishop: Este esențială. Este un proiect comun. Primăria nu poate face asta singură, iar sectorul privat nu poate face asta singur.

Orașele de succes au reușit să creeze alianțe în care ambele părți își înțeleg limitele și pot vedea un avantaj reciproc pe termen lung.

Alina Mihai: Și cum poate participarea să devină reală, nu doar formală?

Peter Bishop: Ca să fie reală, trebuie să fie autentică. Funcționează doar dacă asculți. Iar dacă acționezi în consecință, oamenii devin foarte repede cinici în privința consultării dacă opiniile lor sunt ignorate.

Trebuie să fie un demers sincer, bazat pe problemele reale ale oamenilor. Dacă trăiești cu un venit modest și ai o familie numeroasă, nu te interesează o strategie pe 20 de ani. Te interesează strada ta, școala copiilor tăi, locul unde se joacă.

Îmbunătățirea cartierului este locul unde oamenii se pot implica și unde pot vedea rezultate concrete.

Alina Mihai: Ce fel de spații crezi că lipsesc în București?

Peter Bishop: Nu cunosc orașul suficient de bine, dar cred că începeți să dezvoltați spații publice. Nu am văzut multe locuri de joacă pentru copii.

Cred că reabilitarea malurilor râului (Dâmbovița – n.red.) este foarte importantă și că există o oportunitate de a conecta diferitele spații publice între ele.

Alina Mihai: Aveți un sfat pentru primarii Bucureștiului?

Peter Bishop: Nu ar trebui să dau sfaturi unui oraș pe care nu îl cunosc suficient de bine. Dar aș spune: credeți în orașul vostru, colaborați pentru a-l îmbunătăți și implicați cetățenii.

Orașul se îndreaptă în direcția cea bună. Continuați pe această cale.

Despre Peter Bishop și proiectul „Dâmbovița 2035”

Peter Bishop este Urbanist și Urban Design Specialist, partener la Bishop & Williams Ltd și profesor la Bartlett School of Architecture (University College London). A fost director de planificare în mai multe districte centrale din Londra și a lucrat la unele dintre cele mai complexe proiecte urbane din Marea Britanie, inclusiv King’s Cross.

Bishop a fost, anul trecut, la București, și membru al juriului internațional al concursului „Dâmbovița 2035”, care propune transformarea râului ce traversează Bucureștiul într-un coridor verde-albastru, accesibil pietonilor și bicicliștilor. Cele șase proiecte premiate includ soluții pentru zone umede, promenade și spații publice conectate, gândite să fie implementate etapizat, incremental, în funcție de resurse și oportunități.

Mai multe despre regenerarea Râului Dâmbovița în București:

GALERIE FOTO De la albia de beton a Dâmboviței la coridorul verde-albastru al Bucureștiului / Șase proiecte premiate vor să schimbe fața râului și să-l redea oamenilor / Arhitect londonez: „Progresele mici, dar constante schimbă orașele”