VIDEO Europarlamentarul Carmen Avram: România are un potențial fantastic pentru producția agricolă organică, dezavantajele: prețurile mai mari și condițiile de depozitare

Produse organice, mai sănătoase, cu traseu scurt de la producător la consumator, sunt principalele prevederi din Strategia europeană „De la fermă la consumator” (Farm to fork) care se va aplica în tandem cu noua Politică Agricolă Comună, recent votată la Bruxelles. Aceasta are, în opinia europarlamentarului Carmen Avram, avantaje și dezavantaje pentru fermierii români – explicații, într-un interviu pentru G4Media. 

Strategia „De la fermă la consumator” urmărește, în fapt, să reducă la maxim distanța dintre locul de producere a hranei și locul de consum; adică să fie produsă local, să fie curată, se încurajează culturile organice și un nou tip de etichetare a tuturor alimentelor, a explicat pentru G4Media europarlamentarul Carmen Avram (PSD, S&D).  

Aceasta a subliniat că fermierul român are câteva avantaje: 

• România are un potențial fantastic de producție organică, are un pământ mult mai curat decât al altor țări; folosește de 4 ori mai puține substanțe chimice decât Franța. 
• Deținem acest lanț scurt de la producător la consumator, ceea ca va avantaja producătorii locali.

Dezavantajele ar fi:

• prețul mai mare al produselor organice, mai curate. 
• Problema cu accesul produselor în marile magazine. „Trebuie găsită rapid soluția depozitării și vânzării acestor produse locale proaspete și bune care uneori toamna sunt aruncate pe câmp fiindcă nu au unde să fie vândute. M-am bucurat să aud pe ministrul Chesnoiu vorbind despre revitalizarea Casei de Comerț Agroalimentar Unirea pentru că prin intermediul său ar putea fi vândute produsele fermierilor români.”, a spus Avram.

Reamintim că Rezoluția Parlamentului European privind Strategia Comisiei Europene „De la fermă la consumator”, a fost votată în Parlamentul European în luna octombrie. Comisia Europeană urmează să facă mai multe propuneri legislative pentru a implementa această strategie. Principalele prevederi:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

• Reducerea utilizării de pesticide cu 50% până în 2030, o țintă pe care Parlamentul o dorește obligatorie pentru toate cele 27 de state membre.
• Reducerea utilizării de substanțe anti-microbiene cu 50%  (antibiotice) tot până în 2030.
• Reducerea utilizării de îngrășăminte chimice cu 20% până în 2030. Și tot până atunci ar trebui să crească la 25% suprafața de terenuri agricole cu producție bio. Agricultura ecologică ocupă în prezent 3, 2% din terenurile agricole.

Informații complete despre Strategia „De la fermă la consumator”, pe site-ul Parlamentului European, aici.

Carmen Avram a vorbit în interviul pentru G4Media și despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, al cărei set de reguli a fost votat final în luna noiembrie.

Practic, a explicat aceasta, „totul trebui să respecte o înverzire a agriculturii mai mult decât până acum. Provocarea va fi să găsească acum echilibrul perfect între ceea ce trebuie să ofere agricultura și bunurile care trebuie să asigure în continuare hrana oamenilor de pe continent.”

Problemele aduse de aceste reguli, în opinia sa: „Deși subvenția va crește la 205 euro pe hectar nu e foarte clar dacă vom avea bani să acoperim această subvenție pentru că: din pilonul 1, plăți directe, trebuie puși deoparte 500 milioane euro/an pentru ecoscheme, 3% pentru tinerii fermieri, 10% vor trebui să fie redistribuiți micilor fermieri”. 

În schimb, mai spune Avram, „va fi și un venit suplimentar pentru fermieri, acest buget de 500 milioane euro pentru cei care vor intra în mecanismul de ecoscheme, de exemplu: management mai bun al apei, rotația adecvată a culturilor, cultivarea de plante care rețin carbonul în sol. Fiecare stat își alege din lista recomandată de CE. Sunt obligatorii pentru stat, el trebuie să-i motiveze pe fermieri pentru a avea aceste ecoscheme la nivel național”.

România va primi peste 21,6 miliarde euro în total, pentru măsurile din domeniul agriculturii, din care circa 14 miliarde vor fi destinate măsurilor FEGA, circa 7 miliarde euro vor fi alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR) și la acestea se mai adaugă 692 milioane euro de la Comisia Europeană prin instrumentul NextGenerationEU. (Foto: Pexels.com)

Citește și: Interviu G4Media despre noua Politică Agricolă comună, cu europarlamentarul Alin Mituța, aici.