Scădere rapidă a deficitului bugetar al României / După doi ani și jumătate în care a înregistrat cel mai mare deficit din UE, România a ajuns în primul trimestru din 2026 aproape de media europeană, la egalitate cu Germania

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Eurostat a publicat marți datele privind deficitul bugetar al țărilor din zona UE, pentru trimestrul I din 2026. Raportul deficit public general raportat la PIB s-a situat la 3,1% în zona euro și în UE . România a raportat pe trimestrul I din acest an un deficit de 3,6%, la egalitate cu Germania, Malta și Islanda. Statisticile Eurostat arată o evoluție spectaculoasă a deficitului bugetar în România. A scăzut constant începând cu al doilea trimestru din 2025 și se apropie de media europeană în primul trimestru din 2026 – 3.1%.

Date EUROSTAT. Grafica creată cu AI

În 2024, România a fost pe primul loc în UE, cu cel mai mare deficit bugetar, în trei din cele patru trimestre ale anului. În ultimele 3 luni din 2024, Malta a depășit, cu puțin deficitul României.

Tot în fruntea clasamentului după cel mai mare deficit a fost România și în primele două trimestre din 2025.  Începând cu cel de-al treilea trimestru din anul trecut, deficitul a început să scadă constant. În ultimele două trimestre din 2025, România a ocupat locul al doilea, după Polonia, respectiv Bulgaria.

Saltul spectaculos s-a produs în primul trimestru din 2026. România este acum pe locul 6, cu 3.6%, la egalitate cu Germani, Malta și Islanda. Clasamentul e condus acum de Bulgaria care a declarat un deficit bugetar de 7.5%, pe primul trimestru din acest an.

Date EUROSTAT. Grafica creata cu AI

Deficitul din zona euro raportat la PIB a scăzut ușor, în Uniunea Europeană, de la 3,2% în trimestrul al patrulea al anului 2025, la 3,1% în primele 3 luni din 2026.

Măsuri de scădere a deficitului adoptate de guvernul Bolojan

Scăderea deficitului, în al treilea trimestru din 2024, coincide cu aplicarea primelor măsuri al Guvernului Bolojan.

În iulie 2025, executivul a adoptat, prin asumarea răspunderii primul și cel mai amplu pachet menit să reducă cheltuielile statului, să crească veniturile, deci, implicit, să scadă deficitul.

Guvernul a decis atunci:

• Majorarea cotei standard de TVA.
• Majorarea cotelor reduse de TVA pentru mai multe categorii de bunuri și servicii.
• Creșterea accizelor la carburanți.
• Majorarea accizelor la alcool și tutun.
• Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru o parte dintre pensiile care anterior erau scutite.
• Majorarea impozitării dividendelor.
• Creșterea taxării jocurilor de noroc.
• Majorarea impozitului aplicabil unor instituții financiare și sectoare cu profit ridicat.
• Înghețarea salariilor din sectorul public.
• Limitarea angajărilor în administrație.
• Reducerea unor sporuri acordate bugetarilor.
• Reducerea plafonului pentru sporul de condiții vătămătoare.
• Limitarea indemnizațiilor pentru consiliile de administrație ale companiilor de stat.
• Diminuarea finanțării partidelor politice.

Ce nu a reușit încă Guvernul este reforma companiilor de stat și reforma administrativă. PSD a depus moțiune de cenzură împreună cu AUR înainte ca legile care urmau să facă aceste reforme să treacă de Parlament.