G4Media.ro

VIDEO DEZBATERE Sierra Quadrant – G4Media: „Presa locală, pilon esențial pentru o…

Sursa foto: Pexels

VIDEO DEZBATERE Sierra Quadrant – G4Media: „Presa locală, pilon esențial pentru o democrație autentică”, de la ora 10,00 / Cristina Guseth: În momentul de față nu mai găsești ziariști în presa locală

„Presa locală, pilon esențial pentru o democrație autentică” este a noua conferință dintr-o serie de 12 întâlniri organizate de Sierra Quadrant și care își propun să găsească răspunsuri la întrebările nespuse, în încercarea de a înțelege viitorul la care va trebui să ne adaptăm. Conferința are loc astăzi, 27 iunie, între orele 10,00-12,00 AM, în format online.


Invitați:

  • Brînduşa Armanca, jurnalistă, profesor universitar
  • Cristina Guseth, directorul Fundației Freedom House România (FHR)
  • Toni Hrițac, redactor șef Ziarul de Iași
  • Cristian Andrei Leonte, jurnalist și co-fondator al ziarului Info Sud-Est
  • Raluca Avram, editor șef online ebihoreanul.ro

Moderator: Cristian PANTAZI, redactor-șef G4Media.ro.

Dezbaterea este transmisă VIDEO și LIVE TEXT, de la ora 10,00.

Ora 10:05 Cristina Guseth:

  • Am dezvoltat o rețea de presă locală pornind de la ziariștii pe care i-am cunoscut în seminariile pe afaceri europene pe care le derulăm de 10 ani
  • Acum numără 37 de ziare locale și mai mult de 20 de județe nu sunt acoperite
  • Publicații sunt, dar nu sunt publicații independente
  • A fost o perioadă în care presa locală a fost hărțuită, văduvită de publicitate și acum s-a trecut la o perioadă de complicitate, în care publicațiile locale iau bani de la autoritățile locale și trăiesc într-o frumoasă armonie
  • În momentul de față nu mai găsești ziariști în presa locală, ziariștii pleacă către profesii mai predictibile
  • De foarte multe ori nu găsim oameni cu care să lucrăm
  • Situația este foarte dificilă, sunt foarte puține publicații independente care pot funcționa, toate sunt într-o criză de oameni uriașă, oamenii nu mai au răgazul să facă investigații
  • Mie îmi pare situația destul de dificilă

Ora 10:09 Toni Hrițac:

  • Confirm într-o bună măsură cele spuse anterior, am o perspectivă la nivel regional, ziarul nostru face parte din fosta rețea Monitorul
  • Principala problemă e legată de lipsa de finanțare. Modelul clasic a picat, el presupunea venituri din vânzarea ziarelor și publicitate
  • Prețurile la publicitate sunt dictate de Facebook și Google
  • Mai toate ziarele regionale au luat măsuri, au restrâns echipele
  • Noi aici avem facultate de jurnalism și am  beneficiat cumva de acest lucru
  • Sunt aproape trei patru ani de când nici absolvenții de jurnalism u mai vor să facă jurnalism sau dacă vor să facă vizează televiziunile
  • Suntem într-o criză profundă
  • Acest lucru vine la pachet cu lipsa de motivație a reporterilor
  • Independența adevărată este cea pe care ți-o asigură cititorii, și mai puțin publicitatea
  • Urmărim și noi interes inițiativele de introducere a subscripției
  • Avem alte două probleme importante, legate de GDPR și relația cu Facebook, foarte multe cereri agresive de scoatere de articole de acum 15 – 20 de ani
  • Relația cu Facebook este foarte capricioasă. La noi Facebook a interpretat greșit două articole și suntem cumva banați
  • E o situație foarte foarte grea, structural pe industria media
  • Uitați-vă, avocații lui Radu Mazăre ne-au cerut să scoatem vreo 20 de articole, cu amenințări … și au suficienți bani să vină să te dea în judecată

Ora 10:17 Brîndușa Armanca

  • Vorbim întotdeauna de lipsa de finanțare
  • Un studiu din 2020, realizat de Marius Dragomir, conține relatări legate de finanțarea prin publicitate comercială
  • Câteva cifre vorbesc de la sine. Între 2017 ș i 2019 Europa de Vest a pierdut 106 miliarde dolari publicitate către mass-media
  • În România, în 2018 s-au cheltuit 300 de milioane de dolari pentru toată presa din România, publicitate comercială
  • Vorbim de sute de televiziuni, sute de radiouri, mii de publicații online
  • Acestea au împărțit în 2028 300 de milioane de dolari.
  • Trei paie la zece măgari
  • Rusia, comparativ, cheltuia în 2018 6 miliarde de dolari pe publicitate corectă
  • Ungaria cheltuia dublu față de România și e o țară la jumătate față de România. Până și Slovacia cheltuia 332 milioane de dolari, un pic mai mult decât România
  • Presa corectă, cumva, vine din această capacitate de a spori audiența în mod onest, etic
  • Noi nu suntem în această situație.
  • Toți banii pe care din publicitate i-ar putea avea mass media, 60 – 70 % merge la televiziuni, internetul papă aproape 40%
  • Ajungem într-o situație pe care o analizăm de atâția ani, cât de dramatică este starea presei
  • Dacă nu sunt bani corecți în piață, jurnalistul întinde mâna către cei care au, politicienii, cei care cumpără ieftin serviciile și grațiile presei

Ora 10:24 Raluca Avram

  • Reușim cu greu. Astăzi ne confruntăm cu lipsa transparenței, cu procesele, cu amenințările care vin, cu lipsa de personal, cu sufocarea de care beneficiem din partea instituțiilor publice, care comunică doar când vor
  • Noi reușim să facem ce facem în primul rând din pasiunea
  • Ne-am bazat pe anchetă și reportaj, un ziar al comunității. În 2009, când Media Pro a renunțat la tipărirea publicațiilor locale, am reușit să rămânem pe piață
  • Ne confruntăm cu amenințările din partea celor despre care scriem, acum case de avocatură celebre ne anunță dinainte că nu sunt de acord ca un articol să apară, cu GDPR. Încercăm să rezistăm

Ora 10:28 Cristian Leonte

  • Eu sunt foarte optimist, aș vrea să vorbim de lucrurile care se pot schimba și ce putem face noi în viitor
  • Multe segmente din societatea românească sunt în aceeași situație. Presa locală e exact ca fotbalul. Nimeni nu vrea să finanțeze fotbalul și presa locală, care rămâne captivă politicului
  • Dacă echipele locale arată cum arată, la fotbal, și naționala arată cum arată
  • Cred că noi avem datoria de a schimba unele lucruri și de a ieși din confortul nostru din redacții, de a ne duce către tineri
  • Noi suntem 2-3 oameni în redacție, una dintre cele mai mici din țară, și am rezistat pentru că nu ne-am aruncat spre partea de actualitate, am căutat investigația, să facem campanii, subiectele să aibă un ecou în societate
  • Asta ne-a scos de pe piața de publicitate, dar am găsit surse alternative, granturi
  • Trebuie să facem trei lucruri importante: să mergem spre tineri, nu să vină ei spre noi, nu o să vină niciodată
  • Piața de publicitate a distorsionat tot ce înseamnă presă în România. Presa locală nu are acces la marea publicitate și nu poate trăi decât făcând compromisuri
  • 90% din presa locală cred că azi e captivă banului public
  • În comunitățile mici, ziarele sunt captive pentru că mediul de afaceri se confruntă cu medul politic
  • Trebuie să avem o altă relație cu publicul, încrederea publicului scade pe zi ce trece. Trebuie să explicăm ce efecte au articolele noastre

Ora 10:34 Cristina Guseth, despre finanțarea presei prin proiecte

  • Este de natură să completeze, dar nu să suplinească finanțarea din afacere
  • Și eu încerc să dezvolt această platformă, PressHub, și principala sursă o reprezintă aceste proiecte, în care poți forma oameni, să aduci editorii coordonatori, dar doar din acești bani nu te poți dezvolta. Este foarte fragilă finanțarea care vine din proiecte
  • Vineri am pierdut proiectul pe mediu, au fost 130 de proiecte, la Comisia Europeană este o concurență foarte mare
  • Până acum patru ani Comisia nu a avut finanțări pentru presă. Aceste finanțări sunt foarte direcționate, dar eu am nevoie să scriu și despre alte lucruri
  • Am avut un proiect care ne-a plăcut multora, ce se întâmplă cu patrimoniul, dar tu ai nevoie să mergi către o gamă mai largă, Ne dorim să acoperim buna guvernare, statul de drept, drepturile omului
  • Te ajută, dar nu te poate ține în viață. Fără o piață funcțională, nu vei avea o presă sustenabilă
  • Când pleacă ziariști buni, pleacă pentru că nu au predictibilitate în presă

Brîndușa Armanca:

  • Noi am vorbit numai despre bani dar mai avem o problemă majoră în toată presa din România. Problema etică
  • Bun, nu avem bani, în regulă, vedem ce se poate face. Dar cei mai mulți nu asta fac. Întind mâna fără nicio remușcare către politicienii locali.
  • În Timișoara, există publicații care aproape deschis spun că ele sunt cu un anume partid și primesc bani invizibili
  • Eu dacă aș spune numele unor publicații aș fi dată în judecată și aș pierde, banii ăștia nu trec prin conturi, ei vin în plic
  • O doamnă europarlamentar finanțează tot netransparent o publicație pentru două lucruri: la fiecare maxim două zile apare ceva de bine cu această doamnă, și această publicație trebuie să care pumni unui membru al unui alt partid, de preferință primarului
  • O doamnă care conduce un ziar a primit de la consiliul județean un loc într-o comisie, care pune semafoarele. Pentru o ședință primește o mie de lei, pentru a se așeza pe un scaun. Sunt plătite astfel serviciile de promovare serioasă și permanentă  a consiliul județean
  • Noi avem o criză etică, să fie clar
  • Ziariștii care nu doresc să facă astfel de compromisuri pleacă. Timișoara a pierdut foarte mulți ziariști
  • Tabu-izarea subiectelor. 99,9% din publicațiile de limbă maghiară sunt subordonate voinței UDMR și mesajelor dinspre putere . de la Viktor Orban. Atlatszo este rebelă.
  • Televiziunile mai au corespondenți. Foarte diferit este ce trimit ei și cum arată știrea pe televiziunea respectivă. Știrea e întoarsă astfel încât să arate ori de bine, ori de rău, dar altfel decât distanțat, așa cum a trimis corespondentul, care și-a făcut meseria onest

Ora 10:47  Toni Hrițac, despre lipsa de etică profesională și finanțarea presei

  • Noi suntem de 30 de ani pe piață și avem persoane foarte pricepute care știu să-și planifice lucrurile
  • Avem un proiect Google, am aplicat și în alte locuri. Banii i-am luat mai mult de la Comisia Europeană sau Google
  • Acești bani sunt un bonus, completează veniturile din operațiunile obișnuite
  • Chiar dacă nu sunt foarte mulți, te stimulează să fii în linia I. Suntem într-o permanentă scanare a pieței pentru noi proiecte
  • De fiecare dată mă gândesc să nu aloc un job între doar în cadrul proiectului, ca atunci când se apropie finalul proiectului să am acoperire
  • Noi ne-am făcut un studio video acum. Trecem în revistă tot ce înseamnă venit sănătos.  Există un trend de scădere, dar îl ținem sub control.
  • Speranța mea este aceea de a monetiza cititorul, prin abonament. În ultima vreme studiez foarte mult timp ce se întâmplă în străinătate, cred că va veni un moment și în România
  • În ce privește grupurile, la noi problema este aceea că au devenit principala sursă de a transmitere a informațiilor, și atunci controlează cu totul discursul. La noi dacă primarul se supără te dă afară din grup
  • Primăria are un departament de presă care e mai numeros decât orice redacție din oraș
  • Primăria oferă exclusivități împotriva dușmanilor primarului
  • Există o agresivitate, amenințări, au fost episoade atât de intense, violente în discursul publicistic de pe piață încât nu mai este presă, În local vezi foarte bine cine e în spate, comunitatea e mică, sunt astfel de site-uri care au exclusivitate pe compania de salubritate. Sunt oameni angajați la Salubris și detașați la departamentul de presă

Ora 11:00 Raluca Avram:

  • Avem publicitatea tradițională, avem contracte cu anumiți actori economici care doresc să susțină presa locală. Ne-am extins și pe partea de publicitate programată, și prin Google direct și am încercat fără mare succes un sistem de subscripție online. Conținutul pe prind, o dată pe săptămână, mai exclusiv, mult mai bogat în anchete, am făcut un sistem de subscripție în care formatul PDF poate fi consultat de la prima oră. Nu am avut foarte mare succes, deși prețurile sunt modice. Mai avem și partea de proiecte
  • Explozia rețelelor de socializare ne-a dezavantajat, poate uneori ne-a dat și un bocanc în gură. Cred c oamenii s-au obișnuit să primească conținutul gratis, consideră că li se cuvine să primească tot gratis. Sunt foarte mulți oameni care nu știu să discearnă între conținutul livrat de un ziarist și cineva care publică pe Facebook

Ora 11:07 Cristian Leonte, despre atragerea publicului tânăr și interacțiunea cu cititorii

  • Criza etică face ca publicul să se depărteze de presă și să nu plătească conținutul de calitate. Criza etică din presă este alimentată și de lipsa de solidaritate a ziariștilor de a sancționa
  • Sunt ziariști care șantajează pe față în articolele lor. Lipsa noastră de reacție face ca criza din redacții să se adâncească și publicul să se îndepărteze de jurnalism
  • Dacă am reuși să-i convingem pe oameni să plătească pentru munca noastră, ne-ar duce către o zonă de finanțare curată, pe care toți ne-o dorim
  • Este nevoie să sancționăm derapajele. În presa centrală, ziariștii se sancționează când văd derapaje. În presa locală nu se întâmplă asta

Cristina Guseth

  • Cât timp ziariștii nu vor fi solidari și nu vor separa ce e presă și ce nu e presă, oamenii nu vor  avea încrede în presă, pentru că până și noi e greu uneori să distingem ce e ok și ce nu e ok, darămite pentru oameni

Cristian Pantazi

  • Atacurile asupra unor instituții media, repetate, confuzează atât de tare publicul, răsucesc polii magnetici ai încredere și se ajunge în situația în care inclusiv nouă ne e greu să mai decelăm care e sursa corectă și incorectă
  • Avem deseori dificultăți în a discerne care e presa locală corectă în anumite județe, în care nu avem cheia corectă de citire a realității

Ora 11:15 Toni Hrițac, despre presiunile politicienilor

  • Și primarul și președintele CJ sunt trimiși în judecată și amândoi au un comportament agresiv față de presă.
  • Se ajunge la amenințări cu evacuarea unor ziariști din locuințele închiriate de la primărie
  • Presa locală are acest atribut al proximității. Politicienii ne știu bine, ne studiază, pot vedea toate contractele și afli că au fost contactați de oameni din jurul primarului. Se dă de înțeles că se știe.
  • Au fost câteva cazuri în Iași, un ziarist de investigații amenințat cu evacuarea din locuință
  • Gândiți-vă la ziariștii care au fost în situația de a-și apăra casa, familia. Asta înseamnă folosirea instituțiilor primarului. Primarul scria pe grupul de W-up folosind informații de la poliția locală.

Raluca Avram:

  • Avem presiuni din partea clasei politice, cu siguranță, avem partide care în campania electorală nu își fac publicitate la noi, avem partide care nu ne cheamă la conferințe de presă, care refuză să ofere informații publice, în mod fals. Avem partide care nu ne răspund la telefoane. Ce am mai observat, mai nou au apărut ziariștii care transmit în direct conferințele de presă ale partidelor fără niciun comentariu sau întrebare. Acum partidele își fac propriile site-uri, pe care le cresc foarte ușor cu banii investiți în Facebook, Google. Aceste site-uri nu sunt asumate de partide

Cristian Leonte:

  •  Noi am terminat din fericire epoca Mazăre, Constantinescu, când firmele de casă cumpărau cat tot ce înseamnă presă. Dar nici acum lucrurile nu sunt pe roze, relația dintre presă, mediu de afaceri și politică nu e cea mai fericită
  • Vad acum noile tendințe și metode de hârțuire, în primul rând procesele, care te îți mănâncă foarte mult timp și energie.
  • Bugetele pe care instituțiile publice le flutură în fața ziariștilor, prin instituții subordonate, și atunci se observă o schimbare de paradigmă în titlurile ziarelor din Constanța
  • Politicienii nu-ți impun neapărat să scrii ceva, ci mizează pe autocenzura ziariștilor.  Am văzut de multe ori scoaterea oamenilor buni din redacție prin oferirea de locuri de muncă în instituții publice.

Ora 11:26 Cristina Guseth

  • Mie mi se pare că a crescut presiunea politicienilor într-un fel de complicitate cu ziariștii. Când ești și consilierul primarului și ai și publicație locală, nu ai cum să faci presă
  • Mi se pare că există pericolul ca lucrul acesta să devină normalitate

 

 

 

 

 

Citește și...

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Românii nu sunt suficient de deștepți pentru a avea democrație reală. Mai devreme sau mai târziu, cineva își pune rudele la minister, să nu facă nimic pe bani grei.

  2. Buna ziua. Unde se poate vedea transmisia video a acestei dezbateri. MUltumesc frumos

  3. Dar în cea centrală unde sunt, că nu se văd?!

  4. Cei plătiți de politicieni stau acasă,nu mai muncesc decât cei care nu au pus botul la tiriplici!!!

  5. Felicitari G4media! Prin acest articol, demonstrati transparenta si obiectivitate, valori cvasi-inexistente in media si, in general, societatea romaneasca.

    Este incurajator ca participantii la dezbatere au confirmat, mai mult indirect, excesul de amatorism, de oportunism, de lipsa de profesionalism, dezinteres, superficialitate etc. care infesteaza de multi ani media romaneasca. Din pacate, viitorul este sumbru, jurnalismul va deveni ancilar/marginal si discreditat in persectiva apropiata.