VIDEO De ce ar fi utile grădinile în curtea școlilor, cultivate în regim de permacultură? „Noi nu doar facem agricultură, ci realizăm un echilibru. Facem adăposturi pentru arici, iar copiii pot învăța cum se îmbină ecosistemele”

Dacă în școli din Europa se face educație ecologică prin exemple practice, în România, odată cu deschiderea curților școlilor pentru activități sportive extrașcolare, s-ar putea crea contextul potrivit pentru realizarea de grădini, unele supraînălțate, cultivate în regim de permacultură. Chiar dacă conceptul de permacultură este modern, proveniența lui este de fapt ancenstrală, aparține strămoșilor noștri care nu practicau agricultura extractivă, ci lăsau plantele să crească în mod natural, acceptând totodată biodiversitatea, fauna.

Laura Țencaliuc, activist de mediu și coautor al proiectului „Garden Academy”, premiat cu mențiune la un ideaton – concurs de inovare pentru orașe mai sustenabile – realizează grădini în regim de permacultură și poate să proiecteze grădini în orice spațiu. Alături de alți doi colegi, Laura a pus pe hârtie un program de educație ecologică ce constă în instalarea unor grădini în curțile școlilor din orașe. Plantele cultivate ar putea să fie îngrijite de elevi, cu îndrumarea profesorilor de biologie sau cu membri ai echipei „Garden Academy”, ori de copii împreună cu membri ai comunității din jurul școlii, dacă cadrul legal le-ar permite accesul în incinta școlilor.

• „Totul a pornit de la faptul că educația ecologică este o disciplină opțională în școlile din România și mai ales de la faptul că copiii nu sunt conectați atât de mult cu natura și cu ceea ce înseamnă să plantezi, să vezi cum crește o plantă, ce înseamnă să înțelegi un ecosistem”, a afirmat Laura, în vârstă de 34 de ani, care este și studentă la master la Facultatea de Ecologie.

Coautoarea proiectului „Garden Academy” spune că, în opinia sa, ceea ce este frumos în permacultură este că „noi nu doar plantăm, nu facem agricultură, sigur că plantăm, punem niște răsaduri, dar în același timp realizăm un echilibru”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

• „În același timp facem și un tunel de vegetație, mai facem adăposturi pentru arici, încercăm să facem un echilibru, să aducem fauna cât și flora laolaltă, și în felul acesta copiii pot învăța cum se integrează, cum se îmbină aceste ecosisteme, cum anumite plante aduc și alte viețuitoare care ajută în tot ciclul acesta, în echilibrul ecologic.”, spune Laura, despre conceptul de permacultură și utilitatea lui în curtea școlii.

Întrebată dacă orice școală cu spațiu verde se pretează la permacultură, Laura a spus că indiferent de gradul de lumină și umiditate, se pot crea grădini. „În orice spațiu, sigur, dar răspunsul este personalizat. Pentru straturile ridicate este nevoie să fie lumină mai multe ore, dacă este multă umbră sigur că nu pot crește toate speciile la care ne-am gândi, de aceea se face un design de permacultură de la anumite date”.

Diferența dintre agricultură și permacultură este că, în primul rând, plantele nu sunt forțate să crească. „Asta este cel mai important, că au un parcurs natural și organic, fără să fie obligate să crească frumoase, să fie roșii. În al doilea rând, mentenanța pentru permacultura este mai mică, decât în parcele unde se așteaptă rezultate imediate. În al treilea rând, se protejează biodiversitatea, iar animalele sunt protejate.”

• „Animalele caută acolo adăpost, pentru că atunci când vorbim despre agricultura extractivă, pentru că se extind atât de mult terenurile, dispar din păsări și specii, ele nu-și mai găsesc locul acolo. La permacultură ele sunt cumva invitate în aceste spații”

Costurile diferă în funcție și de bugetul avut, spune Laura, iar dacă există un spațiu mai mare, de aproximativ 2.400 mp atunci se poate ajunge și la 30.000 – 40.000 euro. Pentru straturi ridicate este o investiție mai mare, dar dacă este un gard viu costurile sunt mai mici.

În România, din cercetările făcute de autorii ”Garden Academy” ar exista două grădini realizate în regim de permacultură în Bacău, iar în București, 2-3 școli din Sectorul 2 au avut deschiderea de a realiza grădini supraînălțate, dar blocajele au fost de natură financiară.

În Italia, 21.000 de elevi din 860 de clase participă la acțiuni de combatere a schimbărilor climatice prin cultivarea de grădini în curtea școlii. La programele de mediu participă profesori, copii, părinți și bunici. În Kalff School Garden, lângă Amsterdam, 500 de copiii îngrijesc propria lor grădină. De asemenea, la Sofia, există un concept de „urban garden” dezvoltat în parteneriat Universitatea de Studii Agronomice din București cu Facultatea de Silvicultură din Sofia.