VIDEO Ce înseamnă să fii european când te-ai născut aproape odată cu integrarea României în UE? Tinerii ne spun avantajele

Ce înseamnă să fii european când te-ai născut aproape odată cu integrarea României în UE? Cum te simți astăzi ca membru UE când războiul a ajuns iar pe continentul măcinat atunci când nimeni nu se mai aștepta că poate fi posibil la marginea unui continent îmbătrânit după secole de încrâncenări, granițe șterse și redesenate, cruciade apoi războaie sângeroase în numele religiei, două războaie mondiale și multă nesiguranță.

În fiecare an, Europa își serbează ziua la 9 mai, atunci când a avut loc momentul istoric al Declarației Schuman, considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene. Ministrul francez al Afacerilor Externe a propus în declarație crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse, care erau materiale esențiale pentru război. Schuman încerca astfel să țină războiul la poarta Europei și să nu mai poată ajunge vreodată pe continent.

Într-o dezbatere ENTR, moderată de G4Media, la care a participat Tana Foarfă, un specialist de la Bruxelles (care a reprezentat, la nivel tehnic, Parlamentul European în negocierile la nivel european al Mecanismului de Redresare și Reziliență) au explicat ce înseamnă să fii european în generația Under20 Robert Avram și Vlad Palangă, doi tineri născuți aproape odată cu integrarea României în UE, unele dintre cele mai noi state membre ale blocului comunitar (2007).

Discuțiile au fost deschise de Tana Foarfă care a transmis simplu că Uniunea Europeană înseamnă ”acces la oportunități” și a menționat programul școlar Erasmus, care se bucură de un succes fulminant în rândul tinerilor, și Discovery EU, prin care tinerii pot primi bilete de tren gratuite pentru a descoperi Europa: ”Este acasă, acel loc sigur, unde am posibilitatea să fac tot ce-mi doresc ca să mă dezvolt”.

Robert Avram, elev la Colegiul Nichita Stănescu din Ploiești, este președintele Consiliului Național al Elevilor și consideră că ”interconectarea” este cel mai important lucru pentru că toți europenii sunt în conexiune permanentă, indiferent unde se află pe continent:

•  ”Tinerii cred că își doresc oportunități pentru viața lor zilnică, mai ales implicarea lor activă în luarea deciziilor. Tinerii sunt viitorul comunității europene. Trebuie să ne aplecăm asupra acestui lucru (…) Din ce în ce mai mult tinerii ajung să ia calea europeană pentru că înțeleg cât de important este să avem aceleași valori și concepții (…) E foarte important să învățăm să ne folosim de Uniunea Europeană ca de un mecanism de consultare și comunicare și de implicare în tot ceea ce înseamnă rezolvarea unor probleme”.

Vlad Palangă, masterand al Facultății de Științe Politice (Universitatea București) și vicepreședinte pentru Politici Publice al Consiliului Tineretului, a transmis un mesaj ferm referitor la ”valorile” care stau la baza definiției cetățeanului european:

• ”Cred că e vorba de valori, în primul rând. Și dacă stăm să vorbim de valori europene cred că putem reduce valorile europene la valori democratice până la urmă. Și foarte important se simte în faptul că la vremea la care a aderat la Uniunea Europeană România era o democrație foarte tânără. Încă e o democrație tânără, dar atunci era o democrație foarte tânără. Și cred că sentimentul ăsta al solidarității și al culturii civice se dezvoltă foarte mult în generația noastră, generația tânără care a prins o mai mare bucată a vieții în Uniunea Europeană decât în afara ei.
• Și, foarte important, da, cum spunea Tana, sunt foarte multe oportunități, Erasmus poate e cea mai faimoasă fiind printre tineri acum. Călătoriile evident sunt un bonus foarte mare pentru tineri, dar foarte important este că înainte de 2007 acest sistem al mecanismelor de control asupra aparatului de stat nu era atât de bine dezvoltat. Acum, pe de cealaltă parte, mecanismele democratice sunt mult mai dezvoltate și, pe de cealaltă parte, pentru că democrația nu este un proces care vine de sus în jos, este un proces care vine de jos în sus.
• Democrația trebuie să pornească la nivel societal prima dată și abia ulterior să ajungă la nivelul aparatului de stat. Atâta timp cât la nivel social democrația nu este o valoare foarte bine împământenită nu are cum să funcționeze foarte bine la nivelul aparatului de stat. Și atunci, din 2007 încoace, de când valorile europene care sunt, în fond, valori democratice, au început să-și facă loc în România, de-atunci se simte foarte bine că generația tânără aderă la valori democratice, aderă la valori ale libertății de exprimare, ale libertății de învățare, libertății de gândire și cred că asta este cea mai importantă parte pentru generația noastră.
• Pe de cealaltă parte, toate aceste mecanisme prin care s-au dezvoltat în diverse organizații, care fac advocacy pentru diverse grupuri sociale cum e Consiliul Național al Elevilor, care face advocacy, mai degrabă un grup de vârstă decât un grup social, dar totuși pentru elevi. Cum există Consiliul Tineretului din România care e ceva mai vechi dar acum are mult mai multe pârghii de activitate, are mai multe pârghii de acces către aparatul de stat, cred că toate chestiile astea se resimt foarte bine și se datorează în mod majoritar aderării la Uniunea Europeană. Și, mai mult decât atât, este vorba de un sentiment de apartenență la ceva mai mare decât un stat național, cum suntem obișnuiți să ne referim la state ca la națiuni, e vorba de apartenența la un set de valori culturale mai mari, mai mixte, mai vaste și la acea blurare a liniei dintre state pentru că în fond statele nu există.
• Un stat nu este ceva pe care poți să pui mâna, nu există garduri între state, deci nu ar trebui să existe ”garduri” între comunități și între societăți, deci nu ar trebui să existe ”garduri” între oameni. Și cred că Uniunea Europeană tocmai asta face, conectează un grup de oameni care se află mai mult sau mai puțin pe aceeași bucată de pământ și cumva omogenizează niște culturi relativ similare într-o singură societate, într-o singură comunitate”.

Sursa foto: Freepik