Victorie majoră pentru Trump: Reforma justiției penale, la un pas de a fi aprobată cu o susținere bipartizană rară în Congres/ Ce conține First Step Act și cine beneficiază de relaxarea legislației

Senatul american a adoptat marți un proiect de lege privind reforma justiției penale, o victorie majoră pentru președintele Donald Trump, care a susținut inițiativa legislativă. Documentul, intitulat ”First Step Act,” a fost votat de senatori din ambele partide americane tradiționale, Democrat și Republican (87 de voturi pentru și 12 împotrivă) și deschide calea uneia dintre cele mai importante schimbări aduse sistemului judiciar american din ultimele decenii. Mulți analiști afirmă că adevăratul câștigător al votului de marți este președintele Trump, care realizează reforme importante în sistemul de justiție al Americii.

Aceasta mai ales în contextul în care, așa cum scriam recent, Senatul de la Washington, dominat de republicani, continuă să confirme în ritm accelerat judecătorii conservatori nominalizați de către liderul de la Casa Albă, într-o mișcare despre care analiștii americani susțin că reprezintă ”o schimbare fundamentală” a peisajului juridic din Statele Unite. Conform datelor, senatorii au confirmat până în prezent 85 de judecători nominalizați de Trump, inclusiv 30 la curțile de apel, 53 de judecători la tribunalele districtuale și doi judecători asociați la Curtea Supremă (Neal Gorsuch și Brett Kavanaugh).

Documentul ce reformează justiția penală, care a fost promovat constant de către președintele Trump și de către ginerele său, Jared Kuschner, a trecut atât cu votul conservatorilor din Senat, cât și cel al liberalilor progresiști (toți cei 49 de senatori democrați au votat în favoarea inițiativei legislative). A fost un sprijin bipartizan rar întâlnit în timpul Administrației Trump – cel mai important, de altfel, din timpul mandatului său – și care demonstrează cel mai bine necesitatea adoptării și implementării cât mai rapide a reformei justiției penale, precum și justețea eforturilor actualei administrații în acest domeniu.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

De asemenea, momentul adoptării legii este deosebit de important, dat fiind că aproape fiecare aspect al vieții politice și de afaceri a președintelui Trump este în curs de investigare sau va fi anchetat curând (după ce noul Congres va începe să lucreze, în ianuarie 2019), iar votarea de legislații semnificative a fost practic oprită. În plus, a existat un scepticism profund în rândul democraților. Mulți dintre ei nu au dorit să-i ofere o victorie lui Trump, afirmând că simplul fapt de a fi de aceeași parte a unei chestiuni cu președintele republican pe care îl contestă atât de mult este un lucru periculos din punct de vedere politic.

Toate acestea au fost însă lăsate de-o parte, iar senatorii au aprobat documentul reformator. La doar câteva momente după votul din Senat de altfel, președintele Trump nu și-a ascuns satisfacția, scriind pe Twitter: „America este cea mai măreață Țară din lume, iar responsabilitatea mea este să lupt pentru TOȚI cetățenii, chiar și pentru cei care au făcut greșeli… Această reformă va menține comunitățile noastre mai sigure și va oferi speranță și o a doua șansă celor care o merită. În plus față de orice altceva, miliarde de dolari vor fi economisite. Aștept cu nerăbdare să promulg această lege!”

Senatorul democrat Cory Booker (New Jersey) a salutat legislația ca fiind „un pas mic [care] va afecta mii și mii de vieți,” adăugând că închisorile din Statele Unite sunt pline de americani care se luptă cu boli psihice și dependență și care, în marea lor majoritate, sunt săraci. Grupuri de advocay din ambele tabere ale scenei politice americane au salutat și ele victoria importantă a lui Trump, care vine după ani de zile de negocieri între cele două partide.

De exemplu, grupul conservator Americans for Prosperity, susținut de frații miliardari Koch, a lăudat senatorii pentru că au pus „reforma în fața politicii.” The American Civil Liberties Union, una dintre cele mai cunoscute organizații liberale, a afirmat că proiectul de lege nu este „în nici un caz perfect. Dar ne aflăm în mijlocul unei crize de încarcerare în masă, iar acum este momentul de a acționa.” Figuri publice precum Patricia Arquette, Mark Cuban, Kim Kardashian si Kanye West au militant intens pentru adoptarea legii.

Comentatorii cred că democrații au susținut documentul pentru că răspunde unora dintre îngrijorările lor legate de faptul că în închisori se află prea mulți deținuți din rândul minorităților. Cei 12 republicani care au votat împotriva ”First Step Act” se tem însa că reforma va duce la eliberarea timpurie a unor deținuți, cu toate riscurile potențiale, odată ce aceștia se vor întoarce în comunitățile lor.

Ce prevede legea

”First Step Act” încearcă să răspundă îngrijorărilor exprimate de ani de zile potrivit cărora autoritățile trimit în detenție prea mulți americani. De altfel, SUA se află pe primul loc în lume în ceea ce privește numărul de cetățeni închiși. Potrivit datelor, circa 2.2 milioane de americani se aflau în închisoare în 2016.

Proiectul de lege, care urma să fie dezbătut miercuri în Camera Reprezentanților, ajungând apoi pe masa președintelui Trump pentru a fi promulgat, se referă doar la deținuții federali, care reprezintă aproximativ 10% din populația totală a penitenciarelor americane (respectiv circa 180.000 de persoane). De ani de zile numeroase voci și-au exprimat îngrijorarea că războiul împotriva drogurilor a dus la încarcerarea unui număr prea mare de americani pentru infracțiuni non-violente, fără a-i pregăti în mod adecvat pentru momentul reîntoarcerii în societate.

Potrivit experților, reforma va produce modificări importante în sistemul judiciar american, acordând mai multă discreție judecătorilor în timpul condamnării, consolidând totodată eforturile de reabilitare a deținuților. Printre recomandările incluse în lege se numără cea legată de revizuirea așa-numitei „three strikes penalty,” care face ca cei vinovați de trei infracțiuni grave în domeniul drogurilor (și care până acum riscau o pedeapsă cu închisoarea pe viață) să primească până la 25 de ani de detenție.

Reforma modifică în mod retroactiv și reglementările care fac diferența între cocaina sub formă de pudră (și care este inhalată) și „cocaina crack,” care este mai solidă și poate fi fumată – o schimbare care ar putea afecta până la 2.600 de deținuți, potrivit celor de la Marshall Project, o organizație de informație care prezintă știri din domeniul sistemului de justiție (https://www.themarshallproject.org). Acești deținuți vor avea dreptul să depună o cerere pentru a solicita reducerea sentințelor.

În plus, reforma va permite mai multor infractori să execute sentințele în instituții de reeducare sau în arest la domiciliu, solicitând, de asemenea, ca delincvenții să fie închiși în penitenciare aflate la cel mult 800 de kilometri de familiile lor.

Grupurile pentru apărarea drepturilor deținuților au salutat și alte prevederi ale legii, printre care cea care interzice încătușarea deținutelor gravide, punerea la dispoziția femeilor de tampoane și șervețele sanitare, reducerea sentințelor minime obligatorii pentru infracțiunile grave legate de droguri și autorizarea a 375 de milioane de dolari în fonduri federale pentru formarea profesională și programe educaționale pentru deținuți.

Surse: BBC, CBC, The Guardian, CNN