Victoria candidaților dreptei în Peru și Columbia confirmă tendința de prăbușire a dominației stângii în America Latină, o evoluție pe placul Statelor Unite

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În Peru, candidata dreptei, Keiko Fujimori, are un avans de peste 44.000 de voturi din 18,3 milioane de voturi (50,12% – 49,88%) după numărarea sufragiilor din 99,88% din secții și nu mai poate pierde victoria asupra candidatului stângii, Roberto Sanchez.

În Columbia, candidatul dreptei, Abelardo De La Espriella a obținut 49,66% din voturi, față de 48,7% pentru stângistul Ivan Cepeda, o diferență de 251.000 de voturi din totalul de 25,7 milioane, după numărarea voturilor din aproape toate cele 122.020 de secții de votare, cu excepția a trei dintre ele.

Rezultatele strânse din cele două țări latino-americane au determinat stângiștii să conteste validitatea numărătorilor. În Peru, Sanchez a declarat că cere renumărarea tuturor voturilor și anularea voturilor din 119 oficii consulare din străinătate, făcând în același timp un apel la proteste în întreaga țară.

În Columbia, Cepeda și-a recunoscut înfrângerea, dar președintele în funcție, Gustavo Petro, fostul membru al gherilelor marxiste FARC, a afirmat că rezultatul a fost falsificat prin software-ul folosit în procesul electoral acuzând statul Israel de amestec în această presupusă falsificare.

Petro a rupt relațiile diplomatice cu Israelul în 2024 și l-a acuzat pe De La Esprillela care a promis restabilirea relațiilor cu Ierusalimul. Între timp, președintele Statelor Unite, Donald Trump, care l-a susținut deschis pe noul președinte ales al Columbiei, i-a cerut lui Petro să recunoască rezultatul alegerilor.

De La Esprilla, 47 de ani, de profesie avocat, este un populist de dreapta a promis că imediat după ce va fi învestit în funcție pe 7 august va declanșa un război împotriva grupurilor înarmate și a narco-traficanților, ceea ce va fi pe placul lui Trump, care l-a avertizat de mai multe ori pe Petro să combată traficul de droguri înspre Statele Unite.

Keiko Fujimori reușește să fie aleasă președintă a Republicii Peru la a patra încercare, după eșecuri la limită în 2011, 2016 și 2021. Ea a promis să restabilească normalitatea într-o țară în care domnește haos politic și criminalitatea este larg răspândită. Niciunul dintre foștii opt președinți nu și-a încheiat mandatul, șapte fiind destituiți de Congres, iar al optulea demisionând după numai șase zile în funcție. Keiko este fiica fostului președinte Alberto Fujimori (1990 – 2000), care a purtat un război cu gherilele maoiste Calea Luminoasă, a dat o lovitură de stat în 1993 și a ispășit 16 ani în închisoare din 2007 până în 2023 pentru crime împotriva umanității, a fost grațiat de președintele Pedro Pablo Kuczynski și a încetat din viață în 2024.

Pe lângă Columbia și Peru, de la revenirea în funcție a președintelui Trump la Casa Albă dreapta a revenit la putere sau și-a consolidat-o în Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Ecuador și Honduras, iar președintele populist de dreapta din El Salvador, Nayim Bukele, un alt prieten al președintelui american, este cel mai popular lider din întreaga lume, cu o cotă de încredere pozitivă de peste 80%, ca urmare a restabilirii ordinii într-o țară, care avea în 2015 reputația de a fi cea mai violentă din lume. Panama a anunțat că intenționează să aplice reforme în sistemul penitenciar, iar Honduras va achiziționa drone din Ucraina pentru combaterea cartelurilor de droguri.

Pe 4 octombrie vor avea loc alegeri prezidențiale în cel mai mare stat al Americii Latine, Brazilia, un președintele stângist Luiz Inácio Lula da Silva se confruntă cu senatorul de dreapta Flavio Bolsonaro, fiul președintelui învins de Lula acum patru ani, Jair Bolsonaro (2019 – 2023), acum judecat pentru complot în vederea organizării unui puci. Și Bolsonaro este sprijinit de Trump, iar sondajele indică o luptă foarte strânsă. Bascularea Braziliei în tabăra dreptei ar accentua dominarea Americii Latine de către dreapta și Statele Unite.

Între timp, statele conduse de stânga, Venezuela și Cuba, aflate într-o situație economică dezastruoasă, cad tot mai mult sub influența Statelor Unite. După răpirea în ianuarie 2026 de către forțele speciale americane a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, succesoarea sa, Delcy Rodrigues, urmează o politică docilă față de Washington și a anunțat recent că datoria Venezuelei este de peste 250 de miliarde de dolari, căutând o re-eșalonare a rambursării.

Recent, parlamentul Cubei, țară din ce în ce mai izolată în America Latină, a adoptat cele mai importante reforme de piață de la instaurarea regimului comunist în 1959, din nou sub presiunea administrației Trump.

În concluzie, se poate spune că stânga a pierdut partid în America Latină, pentru că a promis multe și a realizat puțin, aducând haos, corupție, exacerbarea traficului de droguri și emigrație înspre Statele Unite. Cu Trump la Casa Albă toate acestea au dus la o răsturnare o orientării politice, care a adus la putere lideri de dreapta, adeseori cu tendințe autoritare, care au înțeles că au mână liberă din partea administrației de la Washington să aplice măsuri dure împotriva narco-traficanților, respectarea drepturilor omului devenind secundară.