Va reuși administratorul Bolojan să schimbe modelul de țară? 

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Marele pariu al premierului Ilie Bolojan pare să fie schimbarea modului în care funcționează administrația românească și ceva în plus: schimbarea modelului de țară. Pe toată durata interviului realizat vineri de G4Media.ro cu șeful executivului am avut senzația că vorbesc cu un administrator de companie, nu cu un politician.

Șeful Guvernului recurge la rândul său în mod frecvent la comparația între stat și o companie privată. Bolojan vrea, ca orice CEO responsabil, să cheltuiască banii cât mai bine, le cere angajaților să muncească mai mult și mai eficient. Pretenții îngrozitoare, de neimaginat, cuvinte care dor într-o administrație ineficientă, supradimensionată și de multe ori mai bine plătită decât angajații din privat.

Și tot ca un administrator de firmă, Bolojan taie masiv cheltuieli și amenință cu închiderea companiilor de stat neprofitabile pentru a reduce gradul de împrumut și pentru a evita falimentul companiei mari – statul român. Administratorii de dinaintea lui au devalizat conturile firmei, au aruncat cu bani de împrumut în stânga și în dreapta, sperând să-i mituiască în acest fel înainte de alegeri pe micii acționari – cetățenii României.

Bolojan a evitat grecizarea României la limită, dar plătește un preț enorm. Nimeni nu e fericit că are mai puțini bani în buzunar: nici primarii de la PSD sau PNL, nici angajații de la stat, nici cetățenii care plătesc taxe și impozite mai mari. A reușit să-i nemulțumească pe toți.

Bolojan nu a reușit să facă și concedieri. Reforma administrației a întârziat deja nepermis de mult, dar promite că o decizie va fi luată în cursul acestei săptămâni. Reforma administrației nu mai poate fi amânată. Populația a plătit până acum costul reformelor sale. Acum a venit rândul aparatului de stat, al omului gras care trăiește bine pe spinarea celui slab, dacă este să ne întoarcem în timp la metafora utilizată de fostul președinte Traian Băsescu.

Cei care se opun acestor reforme structurale nu doresc de fapt schimbarea modelului de țară. În modelul consacrat de funcționare a României, statul este văzut ca o sinecură, ca o vacă de muls, nu ca o companie care trebuie să presteze servicii publice de calitate, la costuri corecte de funcționare și cu angajați eficienți.

Ascultați-l mai bine pe Sorin Grindeanu, liderul PSD: „Mihai Tudose îmi spune pe scurt cam așa: Avem o vacă care dă 20 de litri de lapte pe zi, ar trebui ca să se satisfacă toate nevoile să scoată 25 de litri de lapte pe zi. Care sunt măsurile pe care le poți lua? Să încerci să hrănești mai bine animalul respectiv. Noi am început prin a tăia furajul”

Pentru ei, pentru politicienii adepți ai statului gras, schimbarea modelului de țară ar echivala cu un mic faliment. Modul lor de a face politică s-a bazat mereu pe lărgirea bazinului de dependenți de stat, pe sinecuri, pe bani mulți câștigați cu muncă puțină, pe cheltuirea banilor publici în cel mai netransparent mod posibil.

Modelul care a adus România pe buza prăpastiei: trai bun finanțat din împrumuturi luate la dobânzi pe care le plătesc în final tot cetățenii, micii acționari. Cu precizarea că ei, cetățenii de rând, nu iau parte la festinul nomenclaturilor de partid.

Lor, micilor acționari, politicienii le aruncă dividende simbolice, mici oscioare: o majorare a punctului de pensie, o alocație crescută, un ajutor de întreținere etc. Lor, micilor acționari, compania numită România le-a cerut să vină cu mai mulți bani de acasă ca aparatul ineficient descris mai sus să poată funcționa mai departe.

La fel vede și Donald Trump conducerea țării, după reguli corporatiste, fapt sesizat de presa americană. Numai că el consideră Statele Unite compania lui, proprietatea lui, cu care decide în mod arbitrar ce să facă. Ilie Bolojan este departe de modelul autocratului. Conduce Guvernul într-o coaliție cu patru partide, are parte de contestări tot mai vocale chiar în propriul partid. Dar și pe el îl pândește riscul major de a sfârși detestat de o parte semnificativă din public.

Cu formația sa de inginer, Bolojan vorbește mecanic, emană o lipsă totală de empatie față de cei de la care așteaptă sacrificii, fie că vorbim de cetățenii de rând, fie că vorbim de funcționarii din administrație. Așa nu le va câștiga prea ușor încrederea că duce România în direcția corectă. Va fi mai dificil să restabilească încrederea în Guvern dacă nu va reuși să imprime o față mai umană actului de decizie. Are nevoie de echipe de oameni credibili în jurul său care să comunice empatic deciziile dureroase de reformă, nu ca pe o pedeapsă continuă pentru ceva făcut greșit în trecut de alții.

Ar mai trebui să proiecteze ceva mai multă încredere în viitor, un gram de speranță în mai bine, să injecteze un strop de optimism în societate, nu doar groaza că vin extremiștii peste România în doi ani de zile dacă nu tăiem acum în carne vie.

Premierul Bolojan a întins deja coarda până la punctul de rupere. Oboseala populației, de care vorbea el însuși în interviul G4 și de care pare conștient, a atins punctul critic. Oamenii încep să conteste în stradă măsurile de austeritate, să protesteze. Lunile grele de iarnă vor amplifica stările de respingere și de frustrare socială. Undeva spre primăvară, poate chiar mai devreme, există riscul unor proteste de amploare.

Va fi momentul când oponenții lui Bolojan vor încerca să blocheze total planurile de a reforma ceva în administrație sau, mai periculos, de a schimba modelul de țară de care am vorbit la început. Nefiind politician, este puțin probabil că Bolojan se va comporta altfel decât un administrator încolțit de sindicaliști, de micii acționari, dar și de boardul companiei. Va pleca pur și simplu.

Dar aici nu este vorba doar despre el, ci despre șansa României de a schimba un mod de a cheltui banii publici și de a fi o insulă de stabilitate regională înconjurată de state semi-falimentare.

Citește și 

EXCLUSIV Interviul integral cu premierul Ilie Bolojan: Reforma pensiilor militare urmează după reforma administrației / Bugetul apărării va fi de circa 2,3 la sută din PIB / În februarie apar concluziile grupului de lucru pe justiție