EXCLUSIV Interviul integral cu premierul Ilie Bolojan: Reforma pensiilor militare urmează după reforma administrației / Bugetul apărării va fi de circa 2,3 la sută din PIB / În februarie apar concluziile grupului de lucru pe justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, într-un interviu pentru G4Media.ro, că reforma pensiilor militare este următoarea măsură care va fi adoptată după adoptara pachetului privind reforma în administrație.

”Este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii. Este o necesitate care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni. Dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru”, a afirmat Bolojan.

Șeful Guvernului a mai spus că grupul de lucru pe tema reformelor din justiție ar urma să prezinte concluziile în luna februarie. Întrebat dacă susține ca anchetarea magistraților să revină la DNA, premierul Bolojan a evitat un răspuns clar afirmând că ”sunt de acord cu o soluție prin care cei care sunt controlați să nu hotărască ei cine îi controlează, așa cum se întâmplă”.

În ce privește bugetul apărării pentru anul 2026, Bolojan a precizat că bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. ”Ar putea să fie 2,3% din PIB sau 2,4% din PIB. Nu vreau să vin cu niște cifre, pentru că acum sunt discuțiile cu ministerul. Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3% din PIB”, a mai declarat Bolojan.

Redăm mai jos interviul integral 

Dan Tăpălagă: Bună ziua, suntem la Palatul Victoria. Invitat la interviurile G4 Media este premierul Ilie Bolojan. Sunteți contestat, domnule Bolojan, de partenerul de coaliție, de PSD. Liderii PSD atacă în valuri guvernarea și în special pe dumneavoastră, dar sunt și voci în interiorul PNL, partidul pe care îl conduceți, care vă contestă. Partenerii externi se întreabă pe bună dreptate, dacă această coaliție mai funcționează și prima întrebare este dacă luați în calcul să cereți în partid, înainte de toate, un vot de încredere?

Ilie Bolojan: Poate fi luată o astfel de decizie, dar asta se va tranșa în perioada imediat următoare. Acum ce trebuie înțeles când iei măsuri de ajustare fiscală, care înseamnă efecte de contracție economică, care înseamnă inclusiv anumite creșteri de prețuri la produse, în mod evident nu te poți aștepta să-ți crească cota de încredere. Asta este o situație care se întâmplă peste tot în lume.

Dan Tăpălagă: Cota încredere în public, dar noi vorbim aici de propriu partid și de propria coaliție. Ei vă contestă. 

Ilie Bolojan: Cota de încredere în public. Asta se reflectă în mod evident și în percepția pe care partidele o au vizavi de modul în care ar trebui să se raporteze la aceste lucruri. Și atunci există o tendință de a fugi din poza de responsabilitate și există tendința de a căuta responsabili. Este cea mai simplă operațiune. Problema nu este să stai pe un post sau altul, pentru că, indiferent cine ar fi premierul României astăzi sau mâine, problemele rămân, iar rezolvarea lor este de natură a face ca cei care sunt pe poziții să trateze lucrurile cu mare responsabilitate, inclusiv asumându-și critici, nemulțumiri.

”În coaliție votul de încredere e acordă întotdeauna printr-o manieră de tip parlamentar ”

Dan Tăpălagă: Deci, luați în calcul să solicitați un vot de încredere în partid. N-ar fi o premieră. Au mai făcut-o și alți lideri.

Ilie Bolojan: Am făcut-o de două ori până acum. În calitate de președinte al partidului, am cerut două voturi de încredere și în condițiile în care s-ar pune o astfel de problemă, nu văd de ce nu aș putea uza de această procedură internă.

Dan Tăpălagă: Dar în coaliție? Veți solicita un vot de încredere tocmai pentru a clarifica lucrurile? Cine vrea să meargă mai departe cu premierul Ilie Bolojan, cine nu vrea.

Ilie Bolojan: În coaliție votul de încredere e acordă întotdeauna printr-o manieră de tip parlamentar și să știți că în momentul în care vii cu un proiect de lege, vii cu angajare a răspunderii, sprijinul pentru guvern sau altul se vede în acele condiții. De asemenea, în discuțiile din coaliție, niciodată nu s-a pus problema unor aspecte legate de premier. Dar v-am spus, eu niciodată nu m-am agățat de această funcție și nu problema care ține de mine este cea mai importantă. V-am spus, problemele sunt legate de situația reală a României, iar soluțiile trebuie asumate cu responsabilitate și cu siguranță pe termen scurt, cei care le pun în practică nu vor fi aplaudați la scenă deschisă. Aceasta este realitate.

Dan Tăpălagă: Dacă îmi permiteți, în Parlament e verificată coaliția dacă mai are majoritate sau nu. Dar până una-alta, dumneavoastră sunteți cel contestat. Numele premierului Bolojan e pus în discuție de partenerii dumneavoastră din coaliție, PSD și chiar de unele voci din partid. De asta vă întreb dacă luați în calcul solicitarea unui vot de încredere în interiorul coaliției.

Ilie Bolojan: Am răspuns pe tema asta. Și v-am spus, cea mai simplă formulă este să identifici într-o problemă sau alta, vinovați și să fugi din această poză. E cea mai simplă soluție. Dar v-am spus, asta nu rezolvă problemele României.

Dan Tăpălagă: Bun, liderii coaliției vă critică, așa cum spuneam non-stop de pe la începutul anului, amenință cu moțiuni de cenzură. Asta nu s-a întâmplat până acum, fie cu ieșirea de la guvernare. Ați avut curiozitatea să discutați cu liderul PSD, Sorin Grindeanu și să-l întrebați de ce vă subminează poziția în mod constant?

Ilie Bolojan: Am avut discuții cu toți președinții de partide pe tema funcționării coaliției, inclusiv cu domnul Grindeanu. Și cum să vă spun aici e o problemă pur și simplu de responsabilitate și de seriozitate. În momentul în care ești într-o coaliție, în momentul în care ai un plan de guvernare care prevede anumite lucruri explicite, înseamnă că ai știut la ce te angajezi și la care sunt soluțiile pentru România.

Normal că pe parcursul punerii în practic acestor soluții pot apărea tot felul de probleme, tot felul de reacții care nu vin în sprijinul acelor soluții. Dar neexistând niște formule magice în care să rezolvi probleme fără să deranjezi pe nimeni, se pune problema angajării acestei responsabilități. Și v-am spus, este foarte, dacă aș putea spune neprincipial, ca în discuții din interiorul coaliției, în ședințe, lucrurile să se desfășoare relativ normal, să cazi de acord asupra unor aspecte și după aia să vezi după două-trei zile în comunicarea publică că lucrurile par total diferite, să vezi linii de atac care să încerce să meargă pe o linie a opoziției din interiorul guvernării.

Din punctul meu de vedere, faptul că noi în comunicarea publică, partidele, eu am evitat asta și cred că ați văzut în toată această perioadă, potențăm conflicte, lansăm critici unii împotriva altora, crezând că în felul acesta vom recupera electoral sau vom fugi din zona de responsabilitate, nu ajută coaliția per ansamblu, nu ajută guvernul per ansamblu ca percepție de stabilitate, de cotă de încredere.

Pentru că în condițiile în care vezi tot timpul știri, declarații, ce vom face, cum vom face, nu vezi o minimă responsabilitate, o minimă solidaritate politică care este absolut necesară în aceste lucruri, nu poți să te aștepți că cetățenii își vor acorda încrederea în noi în anii următori, ne vom recâștiga încrederea. Dacă noi nu ne respectăm între noi, ceea ce înseamnă că trebuie să respectăm înțelegerile și să existe un comportament principial, eu nu cred că cetățenii vor premia aceste comportamente. Și e păcat că câștigă cei care nu fac nimic pentru a duce România într-o direcție bună.

”Eu nu voi susține o formulă de guverne minoritare”

Dan Tăpălagă: Tocmai din acest motiv, un vot de încredere solicitată în interiorul propriului partid, dar și în coaliție, ar închide orice fel de discuții despre susținerea sau nu a premierului Bolojan. Nu credeți?

Ilie Bolojan: Cred că ar fi o confirmare în plus.

Dan Tăpălagă: Dacă PSD se retrage, amenință cu retragerea constant în ultimele zile, veți accepta să conduceți un guvern minoritar, adică un guvern slab și fără susținere parlamentară?

Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, în contextul în care ne găsim, chiar cu această aritmetică parlamentară complicată și cu discuțiile care apar mai ales în spațiul public și mult mai puțin în interiorul coaliției, este de preferat să asigurăm o stabilitate politică.

Nu poți proiecta încredere în viitor, nu poți proiecta predictibilitate în măsuri financiare, în măsuri de ajustare care să îți crească încrederea partenerilor (investitori, creditori, companii care vor să investească în România) dacă nu ai o stabilitate politică și dacă cei care urmăresc ceea ce se întâmplă în România nu văd acest lucru. Nu poți proiecta în politica externă încredere mare dacă în politica internă, în permanență, pare că Guvernul nu mai are decât câteva luni de zile și unii se retrag sau nu se retrag.

Deci, din punctul acesta de vedere, eu voi susține întotdeauna o atitudine responsabilă pentru că, discutând cu partenerii noștri, cu creditorii noștri, îmi dau seama că partea de stabilitate politică are o componentă importantă inclusiv în scăderea dobânzilor pe care le plătește România.

Dacă nu proiectăm această stabilitate, nu facem decât să plătim dobânzi inutile în plus, pentru că investitorii sunt îngrijorați. Deci, eu nu voi susține o formulă de guverne minoritare. Dar, răspunzând săptămâna trecută la o întrebare generală, am fost întrebat despre o posibilă guvernare minoritară. Și am spus și asta nu ține de mine și nu e dorința mea, că da, în anii următori, într-o situație în care lumea politică nu se mai comportă responsabil, indiferent cine va fi premier, la un moment dat se poate ajunge la o guvernare minoritară. Dar, asta nu este de dorit și nu cred că este bine pentru România. Cât timp partidele înțeleg că responsabilitatea față de țara noastră este prima noastră obligație astăzi. (…)

Instabilitatea politică ne costă miliarde de lei din dobânzi

Dan Tăpălagă: Ați spus că aceste declarații care proiectează instabilitate politică riscă să ne coste în fața creditorilor.
Ilie Bolojan: Nu riscă să ne coste. Ne costă.

Dan Tăpălagă: Aveți o evaluare a pierderilor din cauza instabilității proiectate de partenerii de coaliție?
Ilie Bolojan: Toate discuțiile pe care le-am avut în toate această perioadă, de exemplu cu agențiile de rating, cu creditorii noștri – și aseară am avut un grup de investitori care au făcut investiții importante în România – se rezumă la aprecierea pentru măsurile care au fost luate. Se rezumă la constatarea faptului că anul trecut, de exemplu, am atins ținta de deficit, că direcția este bună.

Dar toți ne întreabă două lucruri: ce se va întâmpla cu stabilitatea guvernamentală – văzând declarațiile care se fac – și ce se va întâmpla din 2027 încolo. Există o garanție că aceste măsuri, această atitudine responsabilă, disciplina în finanțe, o atitudine de de normalitate, cheltuielile vor fi ținute în frâu?

Și faptul că dobânzile nu ne-au scăzut la un nivel și mai mare arată că deja avem niște costuri datorită aceste percepții de instabilitate. România, ca țară, la gradul de îndatorare pe care îl are, plătește niște dobânzi mult mai mari decât cele de piață.

Dan Tăpălagă: Puteți evalua, e vorba de pierderi de miliarde, de sute de milioane?
Ilie Bolojan: Pot să fie aproape 0,5%, aproape către un procent. Ceea ce este foarte important la sumele mari pe care le împrumută România.

Cristian Pantazi: Vorbiți de procente de dobândă?
Ilie Bolojan: Procente de dobândă care se traduc în costuri mai mari per total, cu dobânda pe care o luăm

Dan Tăpălagă: De sute de milioane, de miliarde, ca să avem un ordin de mărime?
Ilie Bolojan: Poate să fie la nivelul miliardelor de lei, eșalonat de-a lungul anilor. Pierderi din cauza faptului că plătim dobânzi mai mari decât cele normale în situația în care este România. Această stare de instabilitate nu le permite investitorilor să să ne scadă dobânzile, pentru că nu au garanția că lucrurile se întâmplă așa cum s-au dus până acum.

Cristian Pantazi: Și le-ați explicat colegilor din PSD aceasta acest lucru?
Ilie Bolojan: Aceste lucruri le le știu toți oamenii care se ocupă de politică la nivel național. Dar de multe ori, când agenda politică internă devine dominantă, când statul cu ochii la sondaje este cel care îți generează comportamentele, deci un comportament prea electoral în astfel de situații te duce în astfel de de abordări.

Care, v-am spus, nu ajută nici România și nu cred că ajută nici partidele când oamenii percep că noi, în loc să ne ocupăm de problemele majore pe care le avem, în loc să avem o minimă solidaritate dacă tot stăm la o masă, în condițiile în care zgomotul care este în afara coaliției, în zona de media și atacurile sunt prea mari, în mod cert cetățenii nu pot aprecia acest lucru.

Adică ne-au mandatat ca energie pe care o avem s-o folosim în scopul de a redresa situația, de a crea condiții de dezvoltare în România. Și când văd că energiile noastre se duc în altă parte, cu siguranță nu apreciază acest lucru.

Dan Tăpălagă: Revin o secundă la votul de încredere în propriul partid, când considerați că ar fi cazul să solicitați acest vot de încredere?
Ilie Bolojan: În condițiile în care voi considera că sunt semnale din interior care pun la îndoială sprijinul vă asigur că de fiecare dată am recurs la această situație și voi recurge la ea.

”Este practic ultimul nostru tren”

Dan Tăpălagă: Ați avut discuții cu liderii unor facțiuni din AUR sau din PSD pentru a asigura o majoritate parlamentară în cazul în care PSD se retrage de la guvernare? Tocmai pentru a proiecta și asigura această stabilitate politică de care România spuneți că are nevoie.
Ilie Bolojan: Nu am avut astfel de discuții. Consider că suntem suficient de responsabili, există o majoritate parlamentară suficient de stabilă care poate să asigure stabilitatea României și să ia măsurile necesare pentru a face ordine în finanțe, pentru a pune economia pe baze mai sănătoase, pentru a absorbi fondurile europene și pentru a genera dezvoltare în anii următori în România.

Și este practic ultimul nostru tren. Aprecierea pe care o fac, în afară de calitatea mea de președinte al PNL, este că lumea politică care se pretinde ca fiind responsabilă față de România, mai are 2 ani de zile la dispoziție până în 2028 să demonstreze că poate livra și că poate ce să facă ceea ce este necesar pentru țara noastră cu responsabilitate.

Trebuie să recunoaștem că există o nemulțumire în societate vizavi de de percepția de nedreptăți, vizavi de de percepția că situația nu merge bine, vizavi de faptul că nu se livrează la nivelul așteptărilor, lucruri care s-a văzut și în votul din 2024 și în 2025.

Și dacă partidele care au fiecare o responsabilitate pentru situația în care a ajuns România – pentru că au fost în guvernare ani de zile, nu demonstrează că mai sunt utile României prin serviciile pe care le aduc țării, în mod evident va fi un vot în 2028 care va penaliza acest lucru. Dar va fi prea târziu pentru cei care se uită doar la sondajele de opinie.

Dan Tăpălagă: Deci practic atenționați asupra riscului extremismului să ajungă la putere.
Ilie Bolojan: Va fi un vot al cetățenilor împotrivă, un vot de sancționare și nici nu îi mai interesează cu cine votează.

Cristian Pantazi: Primarul PNL din Cavnic susține că le-ați fi transmis primarilor din Maramureș, la o întâlnire restrânsă, că PSD nu va avea premier la rotativa din 2027. E adevărat?
Ilie Bolojan: Nu este adevărat. Am fost la Sighetu Marmației când a fost un eveniment legat de memorialul de acolo și la finalul acelei întâlniri am avut o discuție cu primarii, o discuție exclusiv pe teme de administrație. Nu s-a discutat despre strategii politice și nu există niciun fel de declarație de-a mea legată de acest lucru. Consider că unul din modurile în care putem să recâștigăm încredere cetățenilor este ca partidele să se respecte între ele, adică să respecte înțelegerile pe care le fac, atât planul de guvernare, cât cât și înțelegerile politice.

Dan Tăpălagă: Dar dacă minte primarul la un asemenea nivel, poate îl dați afară din partid?
Ilie Bolojan: Vă puteți da seama când oamenii vor să facă declarații, când sunt supărați. Sunt zeci de primari în țara asta care pot să facă orice fel de declarații. Am văzut o doamnă care a fost reținută în aceste zile, care folosesc numele premierului sau oricărui demnitar cu care și-au făcut o poză la un moment dat și nu poți să controlezi aceste lucruri. Deci nu poți să stai toată ziua bună ziua să dezminți tot felul de alegații sau de de afirmații care n-au niciun fundament.

Despre Grineanu premier: ”Respect înțelegerile”

Cristian Pantazi: Deci sunteți decis ca în 2027 să respectați protocolul și să îl lăsați pe domnul Grindeanu premier?
Ilie Bolojan: Sunt decis și asta am făcut întotdeauna în politică, să respect înțelegerile, pentru că este o formă de respect pentru cetățeni, respectând înțelegerile între partide, ca reprezentant al acestor cetățeni. Dacă nu facem asta – și n-am făcut asta de multe ori – introducem senzația de neîncredere totală, generăm niște atacuri care nu ajută la nimic.

Gândiți-vă că aceste înțelegeri trebuie respectate și în spiritul lor, nu doar într-o înțelegere formală. Iar spiritul lor înseamnă respect, înseamnă atacuri care sunt la un nivel limitat. Nu poți să-ți controlezi toți oamenii într-un partid, dar în condițiile în care se organizează campanii de atacuri, vă puteți da seama că respectul între partide și între oameni ajunge la un nivel în care, la un moment dat, colaborarea nu mai devine posibilă.

Sper să se înțeleagă acest lucru. Și ca să aștepte respectul cuiva, trebuie să respecte mai întâi. Asta am transmis întotdeauna și în interiorul PNL și asta am discutat în permanență cu colegii. Acesta este formatul în care eu pot lucra.

Cristian Pantazi: Ați vorbit despre atacuri. Nu sunt doar din partea PSD. Aveți și colegi din PNL care au lansat astfel de atacuri sau critici la adresa dumneavoastră: Hubert Thuma, Rareș Bogdan, Crin Antonescu. Ei vă reproșează, în esență, stilul autoritar de a lua decizii și lipsa dialogului. Ce le răspundeți colegilor de partid?

Ilie Bolojan: Nu stilul autoritar mi s-a reproșat. Înțeleg că domnul Rareș Bogdan a făcut o afirmație, de exemplu, că primarii care au făcut declarații împotriva Guvernului au fost controlați prin Corpul de control. I-am dat un telefon după aceea să-mi spună dacă sunt astfel de situații. A spus că verifică și mă sună. Să spună care dintre primării, transpolitic, au fost controlate pentru că un primar l-a criticat pe premier.

Cristian Pantazi: A mințit deci?

Ilie Bolojan: Păi trebuie să facă proba, altfel face afirmații care n-au nicio acoperire.

”Să nu ne facem iluzii că primarii aplaudă”

Dan Tăpălagă: Primarul din Cavnic susține că după ce a criticat guvernarea și pe dumneavoastră în postarea pe facebook, s-a trezit a doua zi cu corpul de control.

Ilie Bolojan: Întrebarea mea este următoarea, pentru că am verificat acest caz: dacă o primărie reține la sursă contribuția la asigurările sociale, nu trebuie să respecte același reguli ca orice angajator? Dacă nu depune cerere să i se eșaloneze acele datorii, ce trebuie să facă Finanțele? Finanțele trebuie să-i execute pe toți cei care fac rețineri la sursă în mod ilegal, indiferent că sunt persoane juridice private sau persoane juridice publice.

Corpul de control al guvernului n-a fost la Cavnic și n-a fost la nici o autoritate locală din România. Faptul că Finanțele se duc în control, faptul că Curtea de Conturi se duce în control, faptul că Corpul de control al unui prefect sau altul se duce în control – asta e o procedură standard. Și când am fost primar primeam zeci de controale, pentru că asta e o procedură normal, să se verifice lucrurile. Dacă nu se verifică lucrurile, avem situații cum am descoperit acuma la Inspectoratul Județean Școlar Constanța, în care oameni total iresponsabili devalizează bugetul public și delapidează sume importante. Deci, mecanismele de control trebuie să existe întotdeauna în așa fel încât să nu ajungem la abuzuri.

În condițiile în care am luat niște măsuri care care nu sună bine… Creșterea impozitelor pe proprietate n-a fost o măsură care sună bine, dar a fost un angajament al României de ani de zile, pe care niciun guvern n-a luat-o, a tot amânat-o. O măsură pe care primarii, în discuții cu asociațiile reprezentative, au recunoscut-o că este necesară, pe care toate statisticile arată că trebuia făcută, pentru că aveam cea mai mică pondere din impozitele pe proprietate în PIB-ul României, de trei ori mai mic decât în Europa. Noi 0,55% din PIB, europenii, în medie, 1,85%. Pentru că aveam 80% din transferurile din bugetele locale asigurate din transferuri de la bugetul de stat. Pentru că în Europa, din veniturile lor își acoperă cheltuielile de personal, în România, veniturile lor sunt de patru ori mai mici decât cheltuielile de personal. Nu mai aveam de unde să transferăm în continuare sume mai mari către autoritățile locale de la Guvern, pentru că nu avem acești bani, ci îi împrumutăm.

Normal că în momentul în care am pus o greutate mai mare pe toate autoritățile locale din România să-și încaseze impozitele, să nu ne facem iluzii că primarii aplaudă această măsură. Și atunci nu-i de mirare că la un moment dat cineva te critică, dar nu văd o problemă pe tema asta. Schimbarea administrației publice locale este unul din fundamentele dezvoltării României, în așa fel încât această administrație să devină mult mai autonomă financiar, să devină mai antreprenorială și un factor de dezvoltare pe acele comunități. E foarte simplu să fii primar, să stai cu mâna întinsă, să mi se dea. Dar trebuie să vezi ce poți face tu pentru localitatea ta, ca după aia, pe bună dreptate, atunci când nevoile tale nu pot fi acoperite din surse locale, să ai pretenția ca un guvern să te susțină.

Dar cât timp plătim dobânzi de 11 miliarde, 12 miliarde de euro la creditele pe care le luăm, nu mi se pare normal să avem cel mai mare procent de investiții din Europa prin autoritățile locale, aproape 3% din PIB-ul României. Deci aproape jumătate din investițiile noastre sunt investiții prin autoritățile locale. În Europa este 1,5%. Deci trebuie să contribuie și primăriile. Și această impozitare suplimentare a proprietăților este contribuția fiecărui cetățean la sfaltul care trebuie să ajungă la poarta lui, la rețelele de apă și de canalizare, la rețelele de gaz, la o școală mai bună, la un dispensar într-o comună. Acesta este adevărul. Și deci nu-i de mirare că aceste măsuri că nu sunt aplaudate. Dar nu există altă cale.

Cristian Pantazi: Când ați preluat funcția de președinte PNL, ați anunțat o analiză a rezultatelor organizațiilor județene la alegeri și o reformă internă. Când veți schimba șefii organizațiilor neperformante?

Ilie Bolojan: Conform statutului nostru, ultimele organizații, ultimele 10 locuri, sunt practic cu demisiile pe masa. Și, în mod evident, pentru a putea obține un scor mai mare în 2028 în alegeri, și Partidul Național Liberal trebuie să se reformeze din interior. Și acolo unde nu am performat, dacă nu vom găsi soluții mai bune, cu siguranță nu ne putem aștepta la niște rezultate mai bune.

În perioada următoare se analizează care este situația acestor organizații și vor fi propuneri: sau să fie menținuți actualii președinți, dacă nu există variante mai bune de înlocuire, sau să fie înlocuiți. Dar asta nu e o problemă care ține de voința unui președinte sau altul, este o necesitate dacă dorim să obținem rezultate mai bune în 2028. Și eu cred că Partidul Național Liberal, cu toate minusurile pe care le-a acumulat în acești ani, totuși a avut un rol de de partid de stabilitate în România.

Un partid care atunci când a fost greu și-a asumat responsabilitatea, așa cum am făcut și acum, când n-a fost o înghesuială de a-ți asuma poziția de premier al României, pentru că știam ce urmează să facem, lucru agreat de toate partidele. Pentru țara noastră, așa cum s-a întâmplat și în București, Partidul Național Liberal are resurse în foarte multe locuri de a propune oameni serioși, de a propune oameni performanți. Am demonstrat asta în multe locuri în administrația locală și trebuie să ne îmbunătățim rezultatele, dar propunând oameni mai buni, oameni mai serioși, oameni cu o imagine bună, folosind experiența pe pe care o avem astăzi.

Dar în mod cert, în foarte multe locuri este nevoie de sânge proaspăt pentru a îmbunătăți percepția pe care o avem. Aceasta este realitate.

Cristian Pantazi: Ieri am văzut la ședința Consiliului General că PSD l-a împiedicat pe noul primar Ciprian Ciucu de la PNL să-și treacă anumite măsuri. Încă un moment în care PSD se comportă în opoziție, deși este în coaliția de guvernare. Ați discutat sau veți discuta această chestiune cu domnul Grindeanu?

Ilie Bolojan: În consiliile locale sau consiliile județene situația este foarte diferită de la un județ la alta, inclusiv în București. Și în anumite județe partidele sunt în coaliție, în altele sunt în opoziție. Nu poți replica la nivel de țară situația coaliției naționale, pentru că sunt tot felul de probleme locale care apar. În ceea ce privește însă Bucureștiul, situația este deosebită. Din ce punct de vedere? În primul rând este într-o situație foarte gravă din punct de vedere bugetar, ceea ce impune un comportament responsabil, adică susținerea unor proiecte care să facă aceste ajustări.

Asta înseamnă reduceri ale aparatului Primăriei Generale, acolo unde se dovedește că actualul număr de angajați nu se justifică pentru că nu există banii care să-i fie plătiți. Reforma companiilor care sunt în subordinea Primăriei Primăriei Generale. O reformă a tarifelor, a subvențiilor care se acordă. Mutarea acestor greutății, subvențiilor pe investiții în termoficare. Pentru că fără investiții în termoficare, orice subvenție am da, nu facem decât să agravăm situația în anii următori, pentru că pierderile într-o rețea nenemodernizată, cu multe avarii, vor fi tot mai mari. Și în loc să rezolvăm problema, vom complica lucrurile.

Or, aceste măsuri nu sună bine. Dificultatea în București că acest Consiliu General este pulverizat, sunt foarte multe partide, și a face o majoritate stabilă nu este foarte comod în condițiile în care jocul este doar la imagine și la fuga de responsabilitate. Dar eu cred că și în București sunt suficient oameni raționali din conducerile de partide, primari de sector, care înțeleg că aceste lucruri nu pot fi rezolvate decât într-o manieră.

N-am comunicat pe tema asta.

Înainte de alegeri, când nu se știa cine câștigă, am încercat în coaliție să conving colegii: Hai să stabilim regulile pentru București, pentru că acum fiecare partid are bastonul de primar în ranița candidatului. Hai să stabilim acuma regulile, pentru că vom lua niște decizii mult mai obiective, în afara raporturilor dintre primarul general și primarii de sectoare. Or nu am reușit acest lucru, nu s-a căzut de acord pe tema asta. Dar dacă am fi reușit acest lucru, cu siguranță am fi făcut niște reguli, pentru că în forma în care funcționează astăzi, Bucureștiul nu mai poate funcționa.

Pur și simplu riscă să intre într-un colaps. Primăria generală, indiferent cine a fost primar sau cine este sau cine va fi, este subfinanțată. În condițiile în care serviciile de termoficare sunt în beneficiul tuturor bucureștenilor, în condițiile în care serviciile de transport sunt în beneficiul tuturor bucureștenilor, dacă nu se vine cu un fond care să asigure prioritizarea stabilizării acestor servicii, e doar o problemă de timp până vor intra în colaps.

Și atunci, știți, arunca răspunderea dintr-o parte în alta parte este cea mai simplă soluție de tip politic. Dar bucureștenii sunt niște oameni raționali care înțeleg că dacă s-ar întâmpla asta, primul perdant va fi cetățeanul din București și ar trebui să evităm această situație.

”Costul acestor reforme să fie preluate cât mai repede și de aparatul de stat”

 Dan Tăpălagă: Ați vorbit pe bună dreptate de costul pus pe populație al reformelor făcute până acum: majorări de TVA, de taxe, impozite. Luna ianuarie va fi o lună dificilă, facturi mari, am avut ger -20°. Întrebarea e dacă vă temeți sau luați în calcul creșterea presiunii sociale pe guvern.
Ilie Bolojan: Creșterea presiunii sociale pe guvern este o constantă în astfel de situații, dar ea se agravează dacă nu faci lucrurile cum trebuie. Am să vă dau un exemplu din administrația locală. Dacă trebuie să faci un pasaj în centrul unei localități și o primărie lucrează organizat, constructorii lucrează de dimineața până seara și lucrarea se termină repede, oamenii care stau în ambuteiaje în jurul acelei lucrări și îi văd pe muncitori acceptă acest disconfort. Pentru că se vede că se lucrează serios. În condițiile în care lucrările într-o altă localitate sunt întârziate, se lucrează cu foarte puțini muncitori, totul este blocat, dar niciun muncitor nu este în șantier – degeaba se termină lucrarea peste un an de zile dacă fenomenul de oboseală care apare anulează câștigurile pe care acea lucrare o aduce comunității.

Și cetățenii ajung într-o situație de oboseală. Pentru că noi în loc să facem ceea ce trebuie cu anumită rapiditate ca să corectăm nedreptăți, ca să îndreptăm lucrurile, în așa fel încât costul acestor reforme să fie preluate cât mai repede și de aparatul de stat, pe bună dreptate apare oboseala totală a cetățenilor, pentru că nu văd rezultate.

În condițiile în care Curtea Constituțională a amânat de câteva luni de zile o decizie cu pensiile magistraților din 28 noiembrie și noi suntem acum către finalul lunii februarie, sunt șanse foarte mari să pierdem cei peste 200 de milioane de euro din jalonul PNRR.

Vă puteți da seama că, indiferent care va fi decizia, în loc să o luăm la timp, într-un timp rezonabil, suntem în situația în care pierdem niște bani și n-au cum nici cetățenii României, nici orice om rațional să fie de acord cu această situație. Nefăcând lucrurile la timp, amânându-le, întârziind într-o formă sau alta amânând rezolvarea problemelor, nu face decât să pierdem cu toții, pentru că cetățenii României, pe bună dreptate, își pierd răbdarea.

Dan Tăpălagă: Și atunci, tocmai pentru a nu întinde coarda și mai tare în ce privește reforma administrației, atât de mult amânată până acum, întrebarea este cum o veți trece? Prin ordonanță de urgență sau prin asumarea răspunderii?
Ilie Bolojan: În aceste zile vom lua o decizie. Cu cât o trece mai repede, cu atâta ea își va face efectele mai repede, cu atâta nu se pierde timp, vom cheltui mai puțini bani și cetățenii României vor vedea că acolo unde o primărie are un personal în exces, își va reduce personal.

Cristian Pantazi: Spre ce soluție înclinați dumneavoastră? Deja s-a terminat ianuarie.
Ilie Bolojan: Aveți dreptate. Aceste măsuri trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului, deci de 20 februarie, așa încât ele să intre în vigoare. Cea mai rapidă formulă este ordonanță de urgență, pentru că intră în vigoare imediat, sigur cu riscurile de dezbatere în Parlament și de modificări ulterioare. Dacă din punct de vedere constituțional aspectele sunt rezolvate, ar fi o variantă de intrare imediată în funcțiune.

Reforma din administrație: OUG sau asumarea răspunerii?

Dan Tăpălagă: Adoptați reforma administrației fie prin OG, fie prin asumarea răspunderii în același timp cu măsurile de relansare economică, așa cum asta cere PSD?
Ilie Bolojan: Asta a fost discuția în coaliție. Și într-adevăr, pentru a putea să ne punem economia României pe baze mai sănătoase, un pachet de măsuri de relansare economică nu poate să fie decât benefic. Dar din nou, nu e totuna ce tip de măsuri pui în practică, care este efectul lor financiar asupra bugetului? Pentru că acest efect financiar trebuie compensat undeva și e nevoie să facem lucruri care generează valoarea adăugată. Dacă venim cu scheme care doar ne irosesc bani într-o zonă sau alta, dacă alocăm bani bugetari către zone care n-aduc niciun fel de plus, ne cheltuim resursele și nu avem efecte economice.

Dan Tăpălagă: Ați putea oferi un orizont de timp până la o decizie pe reforma din administrație, dacă va fi OUG sau asumarea răspunderii?
Ilie Bolojan: Săptămâna viitoare, în prima jumătate a săptămânii, vom lua o decizie pe reforma din administrație.

Dan Tăpălagă: PNRR se termină în luna august. Vedeți un risc de a pierde bani, deoarece sunt proiecte imposibil de finalizat până atunci?

Ilie Bolojan: Există un risc de a nu absorbi toată suma. Aici sunt două aspecte. Pe de o parte, din cele peste 10 miliarde de euro care le mai avem în PNRR, o parte sunt granturi și o parte sunt împrumuturi. Pentru noi este foarte important să nu pierdem niciun leu din grant. Asta este vital pentru noi, pentru că pățim exact cum pățim la jalonul cu pensiile pentru magistrați.

În ceea ce privește componenta de împrumuturi, e bine să-i absorbim pe toți pentru că sunt împrumuturi cu dobândă redusă, mult mai redusă decât nivelul la care se împrumută România și sunt lucrări începute. Acestea fiind spuse, vom încerca să optimizăm proiectele în așa fel încât ceea ce se termină să fie mutat eventual pe grant în primăvara acestui an și ceea ce există risc mai mare să nu se termine să fie mutat pe împrumut.

A doua problemă: există într-adevăr un risc, pentru că avem în jur de 30.000 de proiecte, avem mii de beneficiari. Primăriile au foarte multe proiecte și aici nu depinzi doar de un minister, nu depinzi doar de o primărie, depinzi de constructori, depinzi de situații din piață, depinzi de termene de livrare, sunt foarte multe dependențe. Este foarte important însă și asta este o prioritate pentru anul acesta să absorbim acești bani, pentru că este singura formulă prin care anul acesta putem avea un volum de investiții suficient de ridicat pentru a genera baza unei creșteri economice în anii următori și îmbunătățirii multor condiții, de la spitale noi, de la școli noi reabilitate, de la anveloparea blocurilor, de la unități de fotovoltaice, de la autostrăzi noi care se fac. Deci, aceste investiții aduc un plus de calitate a vieții în foarte multe din comunitățile noastre.

Dan Tăpălagă: Revin la reforma în administrație. Înțeleg că nu e decis în acest moment dacă o veți adopta la pachet cu măsurile de relansare economică?

Ilie Bolojan: Ele vor fi adoptate la pachet. Vor fi ordonanță sau angajare de răspundere, chiar dacă vor fi documente diferite, vor fi adoptate în același timp.

Dan Tăpălagă: Așadar, înțeleg că ați făcut o concesie PSD, pentru că e solicitarea lor.

Ilie Bolojan: Nu e vorba de a face o concesie PSD. E vorba de a găsi soluții, pe de o parte pentru a face ceea ce trebuie pentru România și pe de altă parte pentru a face masa critică politică de a împinge aceste lucruri înainte.

Cristian Pantazi: Pe cine veți numi ministru plin al Educației? Ați luat o decizie?

Ilie Bolojan: Ar trebui să închidem cât mai repede acest lucru. Din punctul meu de vedere, ar fi recomandat să avem un nou ministru al Educației înainte de aprobare bugetului, în așa fel încât termenii general ai bugetului, aspectele prioritare care țin de construcția bugetului pe educație să fie analizate de noul ministru. Și în perioada următoare se va face această propunere.

Dan Tăpălagă: Aveți un nume?

Ilie Bolojan: Avem multe variante de lucru. În momentul în care ele vor fi finalizate, vom discuta în conducerea PNL și vom veni cu o propunere.

Cristian Pantazi: Sindicatele din educație au anunțat un protest pe 4 februarie aici, în fața Guvernului. Luați în calcul să reveniți asupra unora dintre măsurile pe care le-ați luat anul trecut și care i-au nemulțumit pe profesori?

Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, nu cred că se pune această problemă. În fapt, au fost două măsuri. Creșterea normei didactice. E greu de presupus că dacă în Germania norma didactică este de 24 ore și în România norma mărită didactică este de 20 ore, am mai putea să ne întoarce din nou la 18 sau la 16h. Aici trebuie să discutăm foarte deschis lucrurile. O normă didactică de 20 de ore este media minimă europeană. Deci nu este ceva greu.

În al doilea rând, a fost o reducere a burselor cu aproximativ 30% maxim per total, per anvelopă. Ori, gândiți-vă că noi aveam burse de vreo 180 de milioane lei prin 2021 și în 2024 am ajuns la 4,7 miliarde lei. Bursa este un rezultat al meritului, ceea ce înseamnă că stimulezi performanța. Dar dacă toată clasa ia bursă de merit, nu mai știm ce înseamnă performanță. Sau este un efect al unei situații sociale problematice în care copiii trebuie ajutați să rămână la școală, să vină la școală. Dar din nou, dacă toată clasa este la social, înseamnă că sunt niște probleme.

Și deci consider că aceste măsuri, chiar dacă au deranjat atât profesorii – nimeni nu vrea să mai facă încă două sau patru ore în plus, nu trebuie să ne ascundem după deget. Dar problema noastră este să facem analize: care este situația țărilor la care ne raportăm și către care, din punct de vedere al calității vieții, al serviciilor ar trebui să ne îndreptăm și care sunt posibilitățile noastre și indicatorii noștri. Și dacă vrem într-adevăr calitatea vieții de tip european, trebuie că trebuie să facem și eforturi, măcar care să se apropie la acest nivel.

Dacă vrem să recuperăm, pe cinstite, trebuie să fim conștienți că nu poți recupera decât cu eforturi mai mari decât alții, că nici alții nu stau pe loc. Dacă vrei să recuperezi întârzierile, trebuie mai mult efort, mai multă disciplină, mai multă productivitate, trebuie investiții și asta trebuie să o facem cu toții. Nu e o constatare legată numai de educație. În fiecare domeniu de activitate, dacă vrem să recuperăm întârzieri, vrem să ne fie mai bine – asta înseamnă un efort în plus. Altfel îi mințim pe oameni, le creăm niște așteptări care nu pot fi onorate și, pe bună dreptate, după aceea ne taxează.

Reforma pensiilor militare, după reforma administrației

Cristian Pantazi: Anul trecut ați promis chiar într-un interviu la G4 Media o reformă a pensiilor militare care să crească vârsta de pensionare. Când adoptați acest proiect?

Ilie Bolojan: Și acest lucru trebuie făcut, pentru că orice s-ar spune, este anormal să vedeți o știre că șeful poliției din Sibiu s-a pensionat la 47 de ani împliniți. Vă puteți da seama ce cred cetățenii noștri când văd o astfel de știre? Deci creșterea vârstei de pensionare cât mai aproape de vârsta standard trebuie făcută.

Este parte a pachetului de administrație. În momentul în care pachetul de administrație se adoptă, următoarea măsură este – după modelul pensiilor magistraților – să facem asta și în sectorul de ordine publică și apărare. Aceasta este realitatea și nu este o dorință a unui premier. Este o necesitate care ține de piața muncii. Este o necesitate care ține de realitățile noastre demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii. Nu mai avem cu cine să înlocuim acești oameni. Dacă oamenii se pensionează la 50 de ani, la 52 de ani, nu mai este suportabil acest lucru.

Cristian Pantazi: Reforma în justiție: când vor fi gata concluziile grup grupului de lucru care funcționează în Guvernul României?

Ilie Bolojan: Eu cred că în luna februarie acest grup de lucru ar putea să aibă niște concluzii. Aceste concluzii să fie puse pe masa coaliției, pentru că ne place, nu ne place, orice fel de concluzie a unui grup de lucru are o valoare dacă are o susținere politică și devine într-o formă sau alta o măsură care se pune în practică. Sper să găsim o formulă prin care lucruri care se constată după un anumit timp că nu funcționează în justiție așa cum ar trebui sau că pot fi îmbunătățite, așa cum este în fiecare sistem din România, să găsim formulele prin care să facem aceste lucruri.

Cristian Pantazi: Dumneavoastră personal susțineți revenirea competenței de anchetare a magistraților la DNA?

Ilie Bolojan: Din punctul meu de vedere, este impropriu ca judecătorii să decidă cine sunt persoanele care îi anchetează pe ei. Gândiți-vă că dacă ești primar într-o localitate și ai putea decide echipa de la Curtea de Conturi care te controlează – fără să faci niciun fel de ilegalitate, fără să fii suspect de ceva – pornirea naturală ar fi ca între două echipe de control în mod natural ai alege varianta lejeră.

Și aici trebuie găsită o formulă prin care să existe totuși o formă de răspundere. Pentru că de la mii de cazuri de probleme într-un anumit sistem la niciun caz sau foarte puține cazuri, e greu de presupus că totul se schimbă de pe o zi pe alta.

Dan Tăpălagă: Deci n-am înțeles. Sunteți de acord ca de DNA să ancheteze magistrați?

Ilie Bolojan: Sunt de acord cu o soluție prin care cei care sunt controlați să nu hotărască ei cine îi controlează, așa cum se întâmplă. Înțeleg că astăzi, în CSM, procurorii care fac verificarea sunt votați de către membrii CSM.

Secția este sub Parchetul General, dar procurorii care fac parte din ea sunt aprobați de către plenul CSM, care de fapt sunt reprezentanții celor care sunt verificați. E de natură a inhiba, în mod clar, partea de verificare. Nu sunt un specialist. Dar în mod cert, dacă cel care este controlat își va selecta controlorul, cu siguranță va avea tendința naturală să selecteze cel mai indulgent controlor. Asta e valabilă în orice sistem.

Cristian Pantazi: Care este poziția dumneavoastră legată de reducerea vârstei de responsabilitate penală? Avem două cazuri recente – copilul de 13 ani de la Timiș și un alt copil de 13 ani la Târgu Mureș, acuzați de crimă sau tentative de omor.

Ilie Bolojan: Și asta e o problemă de specialitate în care personal nu mă pot pronunța. Sunt țări în care răspunderea este la o vârstă ceva mai ridicată, sunt țări în care s-a scăzut vârsta la care au o responsabilitate. Au fost diferite efecte, unele pozitive, altele negative. Cred că problema de bază este ce face fiecare familie, fiecare părinte, pentru a își educa cât mai bine copilul, pentru a ține o relație bună cu el, pentru a vedea care sunt fenomenele sau anturajul care influențează comportamentul, în așa fel încât, pe fond, să avem comportamente mai bune și să evităm astfel de tragedii.

Șefii de servicii secrete, atributul președintelui

Dan Tăpălagă: Ca lider al coaliției  veți fi implicat în procesul denumire a șefilor de servicii: este atributul președintelui, dar sigur că există o negociere cu partidele. Dumneavoastră susțineți ca la SRI sau la SIE să fie numit cineva din PNL?

Ilie Bolojan: Aici situația, așa cum o știți, este legată de prerogativa președintelui României de a propune acest șef de servicii. Mi se pare un aspect de politețe să lăsăm președintele României, asta este o prerogativă, să vină cu propuneri de persoane pe care le consideră potrivite. Sigur, în vederea asigurării unei majorități în Parlament pentru aceste propuneri cutuma în toți ani aceștia înțeleg că a fost că au fost anumite consultări cu partidele politice și în condițiile în care vom vedea care sunt propunerile pe care le va face domnul președinte la momentul la care le va considera potrivit, atunci vom putea discuta de aceste teme. Dar nu mi se pare fair-play să venim, să aruncăm tot felul de propuneri în piață, pentru că nu este prerogativa partidelor să facă asta. Partidele pot vota, pot da o susținere, dar această prerogativă este a președintelui României.

Dan Tăpălagă: Există o întreagă dezbatere despre creșterea procentului din PIB alocat apărării. Unele state deja s-au dus la 5%. Întrebarea e cât va aloca România în bugetul din 2026?

Ilie Bolojan: Nu avem cum să ne ducem la 5%, nu avem spații fiscale pentru treaba asta. Trebuie să discutăm foarte deschis. Dar ne vom respecta angajamentele ca în fiecare an să creștem cu câteva procente, nu foarte mari, cota alocată apărării. Acum se lucrează la proiecția de buget. Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB, urmărim să scădem inflația la 4 – 4,5% și și bugetul Ministerului Apărării va fi puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ar putea să fie 2,3% din PIB sau 2,4% din PIB. Nu vreau să vin cu niște cifre, pentru că acum sunt discuțiile cu ministerul. Nu cred că suntem în măsură să ajungem la 3% din PIB.

Ceea ce am făcut și cred că este un lucru foarte bun în această zonă, este că planul pe care România și l-a asumat în fața Alianței nod-atlantice, de a face dotări pentru Armata Română, care trebuie asigurat fie din bugetele naționale, unde n-aveam spații fiscale, fie din împrumuturi normale cu dobânzi mari, l-am transferat pe programul SAFE. E un program de împrumut cu dobânzi foarte mici, un program de împrumut cu perioada de grație de 10 ani și apoi cu plată în 40 de ani.

Iar discuțiile care au fost purtate până în acest moment, în afară de faptul, deci, că această dotare, care este absolut necesară pentru a avea siguranța granițelor noastre în parteneriat cu aliații noștri din NATO și cu responsabilitățile pe care le-am asumat, va fi urmată nu doar de achiziție de armament, ci de transferuri, de investiții de tehnologie în România, în așa fel încât industria noastră de apărare să fie în situația de a intra în lanțurile valorice ale industriei europene de apărare. Trebuie să facem acest lucru și ceea ce s-a aprobat prin programul SAFE rezolvă această problemă.

Dan Tăpălagă: Deci, proiectul de buget, dacă am reținut corect în februarie va fi adoptat.

Ilie Bolojan: Spre finalul lunii februarie.

”Nu înseamnă că Statele Unite se vor dezangaja din această parte de lume”

Dan Tăpălagă: Relația cu Statele Unite. Ați spus la întâlnirea cu cancelarul german că SUA au un rol determinant în apărarea Europei. Suntem cu toții într-o situație foarte delicată în ce privește relația cu Statele Unite, mai ales după ce președintele Trump a amenințat cu anexarea Groenlandei. Și întrebarea e cum poate împăca România această situație dedicată? Pe de o parte, cooperarea, pe de altă parte, totuși, avem niște angajamente în Europa.

Ilie Bolojan: România s-a dezvoltat și ca urmare asigurării unor condiții geopolitice prielnice. Prima a fost aderarea la NATO, care a însemnat siguranță pentru noi, și apoi a fost aderarea Uniunii Europeană, care a însemnat acces la piețe, fluxuri de investiții, locuri de muncă și mai multă prosperitate. Și în această perioadă, chiar dacă sunt aceste dispute, chiar dacă sunt aceste abordări diferite, rolul NATO și al Statelor Unite va rămâne determinant în această parte de Europă.

Având un război la graniță, vă puteți da seama că atacarea Ucrainei de către Rusia nu mai poate să genereze o situație de încredere în abordările Rusia în anii următori. Și practic toate țările europene sau aproape toate țările europene și-a și-au pierdut încrederea în predictibilitatea acestor acțiuni. În această situație avea un sistem de apărare stabil este foarte important. Și eu cred că în afara deciziei Statelor Unite de a-și muta un centru de greutate către zona indo-pacifică, mută europenilor o responsabilitate mai mare de apărare, lucru pe care ni l-am asumat – inclusiv România – și ceea ce facem în această perioadă este să preluăm această responsabilitate suplimentară.

Dar asta nu înseamnă că Statele Unite vor dezangaja din această parte de lume și cred că dacă în acești ani am avut o pace de zeci de ani în Europa și la nivel global a fost o dezvoltare, s-a datorat acestei înțelegeri transatlantice. Și cu toate dificultățile pe care le avem în perioada de față cred că trebuie să facem ceea ce ține de noi pentru a o menține, pe de o parte și pe de altă parte, pentru a ne întări capacitatea de apărare, în așa fel încât Europa să poată să fie o zonă mai sigură, inclusiv pe forțe proprii.

Dan Tăpălagă: Întrebarea era, domnule premier, cum va împăca România cele două părți? Pe de o parte, parteneriatul strategic cu Statele Unite și nevoia de a rămâne sub umbrela de apărare a SUA, pe de altă parte, relația cu Uniunea Europeană, de unde vin banii, și unde avem angajamente. Însă cele două mari puteri sunt într-un conflict deschis și comercial și ideologic și, mai nou, revizionist din partea președintelui  Trump.

Ilie Bolojan: Sunt abordări în multe aspecte diferite, dar nu suntem în situația în care să nu existe această colaborare. Și datoria noastră este să facem ceea ce ține de noi, atât cât stă în puterile noastre, pentru ca lucrurile care au funcționat bine să rămână în continuare. Asta nu înseamnă că nu ne întărim capacitatea de apărare. Asta nu înseamnă că lucrăm cu țările Uniunii Europene, lucrăm în cadrul strategiei NATO de a fi mai puternici, simplificăm achizițiile de tehnică militară, standardizăm aceste achiziții, ne ducem pe pe producții mai mari la nivel european, care să permită scalarea ca să coboare prețurile.

Cât timp ai zeci de tipuri de mașini de luptă, nu știu câte tipuri de tancuri, e greu de presupus că vei putea produce în serie, că vei putea produce la prețuri rezonabile sau că, într-o situație de conflict vei putea asigura mentenanța și înlocuirea acestor sisteme.

Și asta face România în momentul de față, păstrând relațiile pe care ni le-am format în același timp. Nu este o situație comodă, dar cred că politica pe care am susținut-o în acești ani a fost o politică corectă, în interesul României.

Rep: Am ajuns la finalul acestui interviu. Vă mulțumim.

Citește și

INTERVIU EXCLUSIV Premierul Ilie Bolojan: Iau în calcul un vot de încredere în PNL, se va tranșa în perioada următoare / Eu nu voi susține o formulă de guverne minoritare

VIDEO EXCLUSIV Ilie Bolojan despre Sorin Grindeanu premier în 2027: ”Sunt decis să respect protocolul coaliției” / Premierul respinge acuzațiile primarului din Cavnic: ”Nu este adevărat”

EXCLUSIV INTERVIU Ilie Bolojan despre atacurile PSD: Instabilitatea politică ne costă miliarde de lei din dobânzi / Avertisment dur pentru partide: E ultimul nostru tren înainte de alegerile din 2028, va fi un vot de sancționare

INTERVIU EXCLUSIV Bolojan, despre numirea șefilor de servicii: Mi se pare un aspect de politețe să lăsăm președintele României să vină cu propuneri de persoane pe care le consideră potrivite / Nu mi se pare fair-play să aruncăm tot felul de propuneri în piață