Uniunea Europeană suspendă fonduri destinate Serbiei și acuză Belgradul de „regresie” în reformele juridice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Uniunea Europeană a îngheţat fondurile din Planul de creştere destinat Serbiei, a declarat joi seară comisarul european pentru extindere, Marta Kos, acuzând Belgradul de „regresie” în domeniul reformelor judiciare, informează vineri AFP, citată de Agerpres.

Aceste remarci, făcute la o conferinţă în Elveţia, vin după ce parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a consulta procurorii, judecătorii, UE sau alte organisme de specialitate.

Potrivit criticilor acestor reforme, adoptate în ianuarie, acestea acordă mai multă putere preşedinţilor instanţelor judecătoreşti asupra judecătorilor şi elimină garanţiile care asigură independenţa procurorilor, ceea ce provoacă îngrijorări în cadrul UE şi al Consiliului Europei.

„Pentru moment, am suspendat toate plăţile în cadrul Planului de creştere, deoarece a existat un regres în domeniul justiţiei”, a declarat Kos ca răspuns la o întrebare despre Serbia.

„Până când acest lucru nu va fi remediat, nu vor putea beneficia de sprijin financiar european”, a adăugat ea, vorbind la o conferinţă organizată pentru cea de-a 50-a aniversare a Zilei Europei la Universitatea din Fribourg, în Elveţia.

Contactată de AFP pentru a afla dacă a fost luată o decizie oficială cu privire la suspendarea finanţării, Comisia Europeană nu a răspuns.

Planul de creştere, care vizează şase ţări din Balcanii de Vest (Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia), are un buget de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Acesta este destinat stimulării economiilor şi accelerării integrării cu UE.

Fondurile sunt condiţionate de reforme, în special cele legate de garantarea independenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.

Serbia a primit prima tranşă de 56,5 milioane de euro la mijlocul lunii ianuarie în cadrul acestui plan, dintr-un total de 1,58 miliarde de euro alocate acestei ţări candidate la UE.

Kos a criticat şi reculul în ceea ce priveşte statul de drept, democraţia şi libertatea presei.

„Serbia este acum extrem de polarizată”, a spus ea, referindu-se la climatul politic tensionat din ţară după aproape un an şi jumătate de proteste anticorupţie.

„Este candidată (la aderarea la UE) de peste un deceniu şi, din păcate, observăm un recul”, a adăugat ea, criticând şi politica externă a Serbiei.

Serbia rămâne un aliat apropiat al Kremlinului şi unul dintre puţinele state europene care nu au sancţionat Rusia după invazia asupra Ucrainei din februarie 2022.

„Nu poţi fi cu un picior în două tabere”, a concluzionat Kos.