Un tablou cu Regele Ferdinand, ascuns zeci de ani într-un depozit, expus la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Un tablou cu Regele Ferdinand, descoperit întâmplător alături de alte picturi cel mai probabil ascunse în ianuarie 1948, când sovieticii au vandalizat Sala Unirii, a fost expus, marţi, în cadrul manifestării „Exponatul lunii noiembrie” la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

Semnat de pictorul Zogu Zaharescu, Regele Ferdinand este un tablou (ulei pe pânză) de dimensiuni mari. Acesta va fi expus la Sala Unirii până în 5 decembrie.

„Reprezentările regilor României sunt rare, regimul comunist încercând să-i scoată din istorie prin distrugerea a tot ceea ce însemna simbol al regalităţii. Aceeaşi soartă au avut-o monumentele şi piesele de artă care aminteau de monarhia românească. (….). În oraşul Unirii, Alba Iulia, simbolurile regalităţii au supravieţuit peste timp: ctitorii Catedralei Încoronării, Ferdinand şi Maria, sunt încă la locul lor, pe pereţii bisericii, aşa cum i-a imaginat pictorul Costin Petrescu, iar la Muzeul Naţional al Unirii s-au recuperat, în 2013, alte şapte reprezentări ale regilor României Mari, şase tablouri de dimensiuni mari (unul este pictat pe ambele feţe), semnate de Stoica Dumitrescu, Pericle Capidan, Zogu Zaharescu, V. Leon”, au explicat reprezentanţii MNU Alba Iulia.

Tabloul expus este opera lui Zogu Zaharescu, care face parte din categoria pictorilor consideraţi „de gang”, un pictor care frecventa boema bucureşteană, pictând la comanda unor particulari nu prea înstăriţi serii nesfârşite de ţigănci ori flori.

„În tabloul intrat în patrimoniul muzeului albaiulian, se dezvăluie însă ca un pictor talentat, capabil să realizeze un portret de aparat, prin intermediul căruia iese în mod evident din categoria pictorilor uitaţi, blamaţi, dovedind ştiinţa practicării picturii profesioniste, academiste, într-o reprezentare memorabilă a Regelui Ferdinand I”, au precizat reprezentanţii Muzeului din Alba Iulia.

Picturile cu Regele Ferdinand şi Regina Maria, neinventariate în registrele Muzeului Naţional al Unirii, cel mai probabil ascunse în ianuarie 1948, de către directorul Muzeului din acea vreme, Ioan Berciu, pentru a le proteja de către sovieticii care au vandalizat Sala Unirii, au fost descoperite în urmă cu aproape un deceniu într-un depozit, de un angajat al instituţiei. Realizate între 1920 şi 1930, tablourile sunt de cabinet, cu dimensiunile de 280/190 de centimetri.

Tablourile au fost restaurate de către specialiştii Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu.