Vot de blam european pentru Lia Savonea: CEDO, CJUE și Comisia Europeană au invalidat și criticat deciziile șefei Înaltei Curți. CSM a respins criticile, președintele Nicușor Dan a aruncat vina pe Parlament

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), se confruntă cu un val fără precedent de critici instituționale din partea celor mai importante instituții europene. Trei foruri fundamentale – Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și Comisia Europeană – au dat, în mod simbolic, un adevărat vot de blam modului în care s-a împărțit justiția sub influența actualei șefe a instanței supreme.

CEDO îi dă dreptate lui Cristi Danileț în fața deciziilor „regimului” Savonea

Prima lovitură puternică a venit de la Strasbourg, în 15 decembrie 2025. Marea Cameră a CEDO a dat câștig de cauză fostului judecător Cristi Danileț, care fusese sancționat drastic de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în 2019, când Lia Savonea era președinta CSM. Judecătorul fusese sancționat de CSM pentru două postări pe Facebook cu 5% din salariu pentru două luni, decizie confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Instanța europeană a demontat deciziile de atunci, stabilind că sancțiunile au încălcat drepturile fundamentale ale magistratului și au avut ca scop reducerea la tăcere a vocilor reformiste din sistem.

Hotărârea instanței de la Strasbourg reprezintă un precedent relevant pentru modul în care CSM-ul condus de Savonea a înțeles să sancționeze vocile critice. Judecătorii europeni au subliniat că libertatea de exprimare a magistraților nu poate fi îngrădită prin sancțiuni disproporționate, destinate să instaleze o „cultură a tăcerii” în sistemul judiciar românesc.

Culmea, CSM a recidivat în luna iulie, când a adoptat o hotărâre prin care a făcut o adevărată listă neagră a criticilor derapajelor de la vârful Justiției. Pe listă se află publicațiile G4Media, Recorder, ONG-urile Declic, Corupția ucide, Funky Citizens, ExpertForum, influenceri și politicieni.

CJUE desființează deciziile ICCJ în hotărârea „Lin 2”

Presiunea internațională a crescut odată cu hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a UE joi, 16 iulie, în cauza cunoscută sub numele de „Lin 2”. Curtea de la Luxemburg a criticat în termeni extrem de duri deciziile ICCJ, în special pe cele legate de aplicarea deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale, care au dus la închiderea a mii de dosare de mare corupție.

CJUE a vorbit despre un ”risc sistemic” de impunitate pentru fraude”, a arătat în hotărârea sa că ”ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratatul UE” și că ”a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică”.

CJUE a reamintit instanței supreme din România că dreptul european are prioritate și că judecătorii naționali nu pot folosi decizii interne pentru a lăsa nesancționate fraudele grave sau actele de corupție care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Hotărârea reprezintă o palmă juridică directă peste linia de interpretare impusă de tabăra Savonea la nivelul ICCJ.

CJUE s-a referit la două decizii pronunțate de Înalta Curte în 2024, când Lia Savonea era membră în Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Comisia Europeană consfințește eșecul în Raportul privind Statul de Drept 2026

Tabloul izolării europene este completat de Comisia Europeană, care a inclus critici severe la adresa ICCJ în cel mai recent Raport privind Statul de Drept (Rule of Law 2026), făcut public vineri, 17 iulie. Comisia Europeană a indicat ”un risc sistemic” de impunitate pentru marii corupți.

”Clasarea dosarelor de corupție, inclusiv a celor de nivel înalt, precum și eliberarea inculpaților ca urmare a împlinirii termenului de prescripție au continuat, afectând negativ percepția publicului cu privire la capacitatea sistemului judiciar de a combate eficient corupția”, a arătat raportul Comisiei Europene, care a indicat ÎCCJ drept sursa acestor clasări.

”Instanțele inferioare au continuat să dispună încetarea proceselor penale în cauze de corupție și să desființeze hotărâri de condamnare, inclusiv în cauze de corupție la nivel înalt, ca urmare a hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la prescripția răspunderii penale”, potrivit raportului.

Raportul Rule of Law a mai remarcat și că ”Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, în trei cauze, recuzarea unor judecători de la această instanță din cauza intenției lor de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, întrucât o astfel de sesizare ar putea ridica dubii privind imparțialitatea judecătorilor respectivi, sau de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului”.

Prin aceste trei reacții venite din direcții juridice diferite, Europa transmite semnalul că direcția imprimată de Lia Savonea la vârful justiției române este incompatibilă cu statutul de stat membru al Uniunii Europene.

CSM și președintele Dan i-au luat apărarea lui Savonea

Nici CSM și nici președintele Nicușor Dan nu au cerut explicații sau măsuri concrete din partea Înaltei Curți. Dimpotrivă, au luat apărarea instituției conduse Lia Savonea.

CSM a susținut într-un comunicat că ”raportul nu confirmă reprezentările profund deformate care au dominat o parte importantă a discursului politic și mediatic din ultimul an, prin care situații individuale, insuficient verificate sau false, au fost generalizate și prezentate drept caracteristici ale întregii justiții. Evaluarea Comisiei Europene nu susține nici concluzia unei deteriorări sistemice a funcționării justiției, nici afirmațiile potrivit cărora cadrul legislativ adoptat în anul 2022 ar fi produs efectele negative invocate în spațiul public”.

Culmea, Raportul Comisiei Europene chiar a indicat un ”risc sistemic ca o serie de cauze penale să scape de sancțiuni penale și ridicând anumite întrebări din perspectiva dreptului UE”.

În ce-l privește pe șeful statului, acesta a dat vina pe Parlament pentru închiderea dosarelor pe motiv de prescriere a faptelor, deși CJUE și Comisia Europeană au arătat clar că vina o poartă cele două decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.