Un studiu privind cauzele depresiei, care pune sub semnul întrebării valoarea antidepresivelor, stârnește controverse

Valoarea antidepresivelor a fost pusă sub semnul întrebării deoarece depresia nu ar fi legată de un dezechilibru chimic. Teza, susținută recent psihiatri britanici, este larg contestată, dar această controversă are avantajul de a ilustra dificultățile de înțelegere a acestei boli, relatează agenția AFP, citată de borusorama.com.

„Studiul nostru (…) pune sub semnul întrebării ideea de bază care stă la baza utilizării antidepresivelor”, au declarat psihiatrii Joanna Moncrieff și Mark Horowitz pentru The Conversation la sfârșitul lunii iulie, relatând despre un studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.

Acest studiu atacă ipoteza serotoninei, potrivit căreia depresia este legată de un deficit al acestei molecule implicate în transmiterea emoțiilor în creier.

Lucrarea, bazată pe o compilație de publicații anterioare și, prin urmare, a priori mai solidă decât un studiu izolat, concluzionează că nu există o legătură dovedită între un deficit de serotonină și prezența depresiei la un individ.

Pentru autorii săi, aceasta reprezintă o provocare profundă pentru o ipoteză care a servit timp de decenii drept cadru pentru numeroase studii. Majoritatea antidepresivelor actuale au fost de fapt dezvoltate pentru a acționa asupra nivelului de serotonină.

Dar mulți critici s-au grăbit să ia în vizor acest studiu și, mai ales, prezentarea acestuia de către Joanna Moncrieff, un psihiatru cunoscut pentru scepticismul său față de explicațiile biologice ale depresiei, precum și pentru discursul său radical împotriva industriei farmaceutice.

„Serotonina” de Houellebecq

„În general, sunt de acord cu concluziile autorilor, dar nu aș fi atât de inflexibil în certitudinea mea”, a comentat psihiatrul britanic Phil Cowen, într-o reacție pentru Science Media Center.

Criticile lui Phil Cowen și ale altor colegi sunt de diferite tipuri. Unii pun sub semnul întrebării metodologia studiului, în special faptul că acesta nu măsoară direct serotonina, ci mai degrabă o urmă indirectă a acesteia; alții îi recunosc concluziile, dar îi resping caracterul inovator.

„Niciun specialist în sănătate mintală nu ar susține în prezent ideea că o patologie atât de complexă precum depresia poate fi explicată prin deficitul unui singur neurotransmițător”, notează Cowen.

Argumentul nu este valabil pentru Moncrieff, potrivit căreia ipoteza serotoninei, chiar și într-o versiune redusă, ocupă încă un loc important în discursul psihiatrilor.

„Și, mai ales, chiar dacă psihiatri eminenți încep să se îndoiască de legăturile dintre depresie și deficitul de serotonină, nimeni nu a avertizat publicul larg”, ironizează autoarea pe blogul său, care se declară în dezacord cu „psihiatria mainstream”.

Legăturile dintre depresie și serotonină sunt, de fapt, bine ancorate în imaginarul popular. În 2019, autorul francez Michel Houellebecq a intitulat „Sérotonine” un roman al cărui personaj principal este deprimat.

Eficacitatea tratamentelor

Dar nu punerea sub semnul întrebării a ipotezei serotoninei este cea care atrage cele mai puternice critici. Este vorba de faptul că Joanna Moncrieff îl folosește ca argument împotriva antidepresivelor actuale, trecând dincolo de concluziile propriului său studiu.

Studiul „este o lucrare serioasă, care se înscrie în continuarea altor lucrări și care contează în discuția dintre experți privind mecanismele depresiei”, recunoaște pentru AFP psihiatrul elvețian Michel Hofmann.

„Dar nu cred că acesta este un articol care ar trebui să aibă un impact pe termen scurt asupra prescrierii de antidepresive”, a avertizat el.

Pentru Moncrieff – care a avertizat cu siguranță că antidepresivele nu ar trebui să fie întrerupte brusc cu orice preț – beneficiile tratamentelor dezvoltate pe baza unei ipoteze care a fost pusă sub semnul întrebării trebuie în mod necesar să fie puse sub semnul întrebării.

Cu toate acestea, mulți psihiatri, inclusiv Hofmann, subliniază că eficacitatea acestor tratamente, indiferent de cauza principală, a fost evaluată științific.

„Mecanismele medicamentelor utilizate în tratamentul depresiei sunt, în general, multiple și, în cele din urmă, în cele mai multe cazuri, nu este clar ce face ca un tratament să fie eficient”, spune el.

În cele din urmă, dezbaterile privind rolul serotoninei nu fac decât să ilustreze cât de dificilă este înțelegerea mecanismelor biologice și sociale ale unei boli atât de complexe precum depresia, obligându-i pe cercetători să se bazeze pe modele care, prin natura lor, sunt incomplete.

„Rămânem cu ipoteze și continuăm să căutăm și să testăm modelele unele față de altele”, conchide Hofmann.