Un partid nou înființat, NOA, acuză că proiectul privind simplificarea regulilor de împușcare a urșilor în localități riscă să transforme acest animal în „pradă pentru vânători””

Partidul pentru Natură, Oameni și Animale (NOA), înființat în 2023 cu scopul declarat de protecție a animalelor, acuză că proiectul de ordonanță care simplifică regulile de împușcare a urșilor care intră în localități “riscă să transforme ursul brun – simbol național și specie protejată în Europa – în pradă pentru vânători”.

 “Proiectul elimină principiul gradualității în cazul intervenților și menține cote brute de împușcare: 426 exemplare pentru așa-zisă prevenție și 55 pentru intervenție, cifre lipsite de fundament științific, utilizate în practică pentru vânătoarea de trofee, nu pentru protejarea comunităților”, afirmă partidul, într-un comunicat de presă.

Potrivit propriului site, “Partidul pentru Natură, Oameni și Animale („NOA”), înființat în 2023, este primul partid politic din România care are ca scop distinct protecția animalelor. NOA reprezintă un angajament pentru respectarea tuturor formelor de viață, militând pentru empatie, bunătate, corectitudine și implicare civică. Scopul lor este de a promova o Românie civilizată, educată și puternică, în care indivizii trăiesc în armonie cu animalele și natura”.

“Siguranța oamenilor nu se obține prin împușcarea la întâmplare a urșilor, ci prin responsabilitate și prevenție. Ministerul trebuie să demonstreze că respectă legea europeană și că protejează atât comunitățile locale, cât și ursul brun. Exemplul Băile Tușnad arată că prevenția funcționează. Ministerul Mediului trebuie să aleagă prevenția, legalitatea și responsabilitatea, nu interesele găștilor vânătorești.”– se arată în comunicatul NOA.

 Ce acuză NOA:

• Cotele brute de așa-zisă prevenție (426 de urși) prezente în cadrul art. 3^1 din ordonanța – sunt utilizate în practică de vânătorii interesați de trofee, nu de gestionarii fondurilor cinegetice. Investigația „În bârlogul vânătorilor de urși” a arătat cum aceste cote și actualul sistem al derogărilor a fost deturnat în beneficiul industriei de vânătoare, iar exemplare sănătoase, fără comportamente periculoase, au fost împușcate nu pentru a proteja comunități, ci pentru valoarea trofeelor lor. Astfel, OUG 81 / 2021 a devenit un instrument economic pentru grupuri de vânători, nu un mecanism de siguranță publică.
• Lipsa obligației de relocare – nota de fundamentare a proiectul recunoaște că gestionarii refuză să primească urșii relocați, dar nu prevede sancțiuni. Astfel, relocarea – alternativă legală non-letală – este blocată.
• Valorificarea economică a exemplarelor extrase – păstrarea trofeelor, blănurilor și craniilor de către vânători creează un stimulent pentru împușcarea urșilor.
• Subminarea de către Minister a măsurilor de prevenție – nota de fundamentare a proiectului de modificare a OUG 81 / 2021 susține în mod fals că “măsurile de prevenție (…) și-au dovedit ineficiența”. Datele contrazic Însă această afirmație. La Băile Tușnad, un pachet integrat de măsuri (containere anti-urs, curățarea zonelor verzi, monitorizare, educație) a redus spectaculos conflictele: de la aproape 250 mesaje RO-ALERT în 2021 la doar 14 în 2024. Nu măsurile sunt ineficiente, ci aplicarea lor este inexistentă în multe zone.
• Exploatarea resurselor cu care urșii se hranesc – Romsilva vinde anual peste 3.000 de tone de fructe de pădure, adică hrana de bază a ursului. Îi golim pădurea de mancare și apoi îl împușcăm că vine la gunoi.
• Hrănirea intenționată și ilegală – în unele zone turistice, urșii sunt atrași cu mâncare pentru poze sau divertisment. Această practică îi ademenește în zone cu prezență umană, crescând riscul de conflicte.
• Lipsa infrastructurii de prevenție – gunoaie nesecurizate, absența gardurilor electrice și lipsa echipelor de intervenție rapide.

Ce solicită NOA Ministerului Mediului: 

• Menținerea principiului gradualității la toate intervențiile.
• Eliminarea cotelor brute de vânare a urșilor și înlocuirea lor cu un mecanism bazat pe date științifice.
• Obligații legale pentru gestionarii fondurilor cinegetice de a accepta urșii relocați, cu sancțiuni pentru refuz.
• Interzicerea valorificării economice a exemplarelor extrase: blănurile și craniile trebuie să rămână în patrimoniul public.
• Investiții reale în prevenție: containere anti-urs, garduri electrice, echipe de intervenție rapidă, campanii de educație etc.

La jumătatea lunii septembrie, Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea OUG nr. 81/2021 privind intervențiile în cazurile de atac ale urșilor. Noua variantă aduce schimbări esențiale: echipele de intervenție vor putea acționa direct, inclusiv prin împușcare sau eutanasiere, atunci când exemplarele intră în intravilan și pun în pericol oameni sau bunuri, fără să mai fie obligate să parcurgă etapele succesive (alungare, tranchilizare, relocare). Excepție fac doar puii sub un an.