Trump și-a anunțat candidatura pentru Casa Albă. Va scăpa și de problemele legale? Lista cauzelor în care este anchetat fostul președinte american

Anunțul lui Donald Trump că va încerca să obțină nominalizarea Partidului Republican pentru un nou mandat de președinte al Statelor Unite în 2024 nu va schimba foarte mult situația în legătură cu problemele legale în care este implicat în prezent, susțin analiștii americani. Fostul ocupant al Biroului Oval și-a depus marți candidatura la alegerile prezidențiale de peste doi ani, la doar o săptămână după ce republicanii nu au reușit să câștige alegerile intermediare, așa cum anticipau sondajele de opinie și comentatorii de peste ocean. Trump a fost arătat cu degetul pentru performanțele mediocre ale candidaților republicani, fiind considerat unul dintre motivele principale pentru care democrații și-au păstrat majoritatea în Senat, în timp ce controlul Camerei Reprezentanților a fost preluat de conservatori cu un avantaj minim.

Anunț pentru 2024

Donald Trump şi-a depus marţi candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024. Fostul preşedinte american a oficializat această candidatură într-un document transmis Comisiei Electorale Federale cu câteva momente înainte de a face anunţul în faţa susţinătorilor săi la reşedinţa din Mar-a-Lago, în Florida.

Trump a dat asigurări că America s-a „întors,” imediat după oficializarea candidaturii la preşedinţia Statelor Unite.

Miliardarul republican a reamintit situaţia Americii din primul său mandat, descriind o ţară în pace, prosperă şi respectată pe scena internaţională în faţa unei audienţe formate din activişti loiali, adunaţi în marea sală de recepţie din luxoasa sa reşedinţă.

„Am știut întotdeauna că acesta nu a fost sfârșitul. A fost doar începutul luptei noastre pentru a salva visul american… Pentru a face America din nou mare și glorioasă, în seara asta îmi anunț candidatura la președinte al Statelor Unite,” a declarat Trump.

Discursul său a fost primit însă cu reținere de republicani, multe dintre figurile importante ale partidului susținând că Trump ar trebui să lase locul unui candidat mai „potrivit” pentru perioada actuală. Televiziunile americane de știri au ignorat de altfel complet, în marea lor majoritate, anunțul fostului președinte, iar unii analiști și criticii democrați au descris discursul fostului lider de la Casa Albă ca transmițând „energie slabă.”

În plus, unii dintre cei mai importanți donatori ai conservatorilor – între care Ken Griffin, fondatorul, directorul executiv și proprietarul a 80% din Citadel, un fond mutual multinațional, având o avere estimată de 27.2 miliarde de dolari, al 53-lea pe lista Forbes a miliardarilor din Statele Unite, și Stephen Schwarzman, președintele și fondatorul The Blackstone Group, cel care l-a consiliat pe Trump în timpul mandatului său și a prezidat pentru scurt timp forumul de afaceri Strategic and Policy Forum – au anunțat că renunță să mai pompeze bani în fostul lider de la Casa Albă. Mai mult, Griffin a spus deja că-l va sprijini pe guvernatorul Floridei și noua stea a dreptei americane, Ron DeSantis, dacă acesta se gândește să candideze pentru Casa Albă în 2024.

Probleme legale

Anunțul lui Trump de marți, că va candida pentru a treia oară la Casa Albă, a venit în contextul unei avalanșe de investigații civile și penale care-l vizează.

Analiștii americani au comentat că, dincolo de speculațiile cu privire la șansele sale de succes în alegerile primare din Partidul Republican – care se vor desfășura peste mai bine de un an -, candidatura lui Trump ridică mari semne de întrebare referitoare la multiplele anchete în care este implicat fostul președinte.

Așa cum a scris și revista TIME, în ciuda unei cariere de zeci de ani marcate de numeroase procese pe dispute contractuale, probleme de angajare și legate de taxe, Trump nu s-a confruntat niciodată cu atât de multe anchete penale și civile.

De exemplu, Departamentul de Justiție (DOJ) a lansat o anchetă penală pentru a stabili dacă Trump ar fi îndepărtat sau ascuns materiale secrete atunci când a plecat de la Casa Albă, în ianuarie 2021. În această vară, ca parte a acestei investigații, agenți FBI înarmați au efectuat o percheziție la reședința miliardarului de la Mar-a-Lago și au confiscat mai multe documente.

De asemenea, atât DOJ, cât și o comisie a Camerei Reprezentanților cercetează ce rol a jucat Trump în atacul asupra clădirii Capitoliului de la Washington din 6 ianuarie 2021. În acest caz, liderul republican a fost pus sub acuzare de democrații din Cameră în februarie 2021, fiind acuzat de incitare la insurecție a mulțimii care a luat cu asalt clădirea legislativului american. Într-un discurs ținut în acea zi în fața Casei Albe, Trump a cerut susținătorilor să meargă spre Capitoliu, în timp ce Congresul se pregătea să certifice victoria electorală a lui Joe Biden. Articolul de patru pagini adoptat de Cameră afirmă că Trump „a pus grav în pericol securitatea Statelor Unite și a instituțiilor sale de guvernare.”

Cinci persoane au murit, alte zeci au fost rănite și sute de manifestanți au intrat în colimatorul FBI și al poliției după ce au luat cu asalt clădirea Congresului și au devalizat birourile legiuitorilor americani.

Trump – care a fost achitat de Senat în acest caz – a devenit astfel primul președinte din istoria Americii împotriva căruia s-au inițiat două moțiuni de punere sub acuzare si care a fost inculpat (impeached) de două ori. Prima dată, în toamna anului 2019, liderul republican a fost acuzat că ar fi ordonat blocarea unor fonduri militare de 400 de milioane de dolari către guvernul de la Kiev până când acesta nu ar fi declanșat o anchetă împotriva posibilelor acte de corupție în care au fost implicați Joe Biden și fiul său, Hunter. Liderul de la Casa Albă a fost declarat atunci nevinovat pentru acuzația de abuz de putere și pentru acuzația de obstrucționare a Congresului.

Într-un alt caz, procurorul districtual al districtului Fulton din Georgia, Fani Willis, conduce propria anchetă penală cu privire la presupusele eforturi ale lui Trump de a anula rezultatele alegerilor din 2020.

La New York, procurorul general al statului, Letitia James, a intentat un proces civil de 250 de milioane de dolari împotriva lui Trump, a celor trei copii ai săi adulți, a Organizației Trump și a conducerii superioare a companiei, susținând că aceștia au fost implicați în eforturile de a umfla în mod fals activele lui Trump cu miliarde de dolari. (https://time.com/6215403/donald-trump-fraud-sued-letitia-james/) James a trimis concluziile investigației sale la Biroul Procurorului pentru Districtul de Sud din New York și celor din Internal Revenue Service pentru investigații penale și cooperează cu Biroul Procurorului Districtual din Manhattan, care are propria sa anchetă penală legată de afacerile lui Trump. (https://time.com/6223424/trump-organization-trial-charges/)

Fostul președinte a negat toate faptele pentru care este anchetat și a condamnat investigațiile ca fiind „motivate politic.”

Efectele candidaturii la Casa Albă

Imediat după anunțul făcut de Trump marți, analiștii americani s-au întrebat dacă eforturile electorale ale republicanului vor afecta modul în care procurorii gestionează anchetele împotriva lui?

TIME a citat experții juridici care au afirmat că anunțul de campanie al lui Trump nu schimbă procedurile sau cerințele legale ale niciuneia dintre investigațiile cu care se confruntă fostul președinte. „În caz contrar, oricine ar putea pur și simplu să anunțe că candidează pentru (funcția de președinte) pentru a scăpa de acuzație de încălcare a legii,” a declarat Barbara McQuade, profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din Michigan și fost procuror al Districtului de Est din Michigan.

Comentatorii americani au notat că, de obicei, Departamentul de Justiție descurajează activitățile de investigație cu circa 60 de zile înainte de alegeri. Acest lucru înseamnă că procurorii sunt mult în afara acestei perioade de timp, ținând cont de faptul că alegerile primare din Partidul Republicane vor debuta peste mai bine de un an. O astfel de politică probabil nu va intra în vigoare decât cu puțin timp înainte de ianuarie 2024, când vor avea loc primele alegeri primare prezidențiale, a explicat McQuade.

Pe de altă parte, anunțul lui Trump privind intrarea în cursa pentru Casa Albă 2024 i-ar putea face pe anchetatori să procedeze cu mai multă prudență în anchetele lor, a afirmat Stephen Binhak, un fost procuror federal care a servit ca consilier asociat în timpul anchetei procurorului Ken Starr împotriva fostului președinte Bill Clinton, în anii 1990. Când va lua în considerare dacă să anunțe sau nu acuzații împotriva lui Trump, procurorul general Merrick Garland va cântări acum și mai mult „dacă și cum politica va (afecta) percepția publicului cu privire la corectitudinea investigației și a oricăror acuzații, probabilitatea ca un juriu să-l condamne, și cum l-ar condamna un judecător pe Trump dacă va exista o condamnare,” a explicat Binhak.

Dar Jennifer Rodgers, fost procuror federal și lector la Columbia Law School, a spus că ea crede că Departamentul Justiției a abordat deja investigațiile împotriva fostului președinte cu astfel de considerente. „(Trump) este deja tratat cu mănuși,” a declarat ea. „(Procurorii) sunt foarte precauți în anchetă.”

Rodgers a subliniat că, deși Trump nu și-a anunțat oficial candidatura până marți seara, fostul președinte a fost privit în mod informal ca un candidat pentru Casa Albă 2024 după pierderea scrutinului în fața lui Biden, în urmă cu doi ani. Din aceste motive, a explicat fostul procuror, anunțul lui Trump de la Mar-a-Lago probabil nu va schimba modul în care procurorii abordează diferitele anchete împotriva liderului republican.

În ceea ce privește modul în care Trump va acoperi facturile legale, care sunt uriașe, de zeci de milioane de dolari, situația se va schimba radical.

Republican National Committee (Comitetul Național Republican) a acoperit unele dintre facturile legale ale lui Trump în timp ce acesta a fost în funcție și a continuat să acopere unele dintre ele în timpul perioadei sale post-președinție. Ronna McDaniel, președintele RNC, a declarat însă că comitetul va trebui acum să înceteze să plătească aceste sume în condițiile în care Trump a intrat oficial în cursa pentru 2024.

„Nu putem plăti facturile legale pentru niciun candidat anunțat oficial,” a afirmat McDaniel la CNN luna aceasta, descriind astfel de plăți drept „contribuții în natură” către un candidat.

McDaniel a declarat în același interviu că RNC a plătit inițial facturi pentru a-l apăra pe Trump împotriva unei investigații efectuate de James, procurorul general din New York, deoarece comitetul a considerat-o „o investigație motivată politic.”

Nevoia de consilier special?

Washington Post a relatat marți că oficialii din Departementul de Justiție de la Washington au discutat în privat despre numirea unui consilier special care să preia investigațiile care îl implică pe Trump, odată ce acesta a devenit candidat oficial la președinție. Dar experții juridici consultați de TIME au afirmat că aceasta ar fi o decizie greșită deoarece consilierii speciali sunt numiți pentru a asigura independența anchetelor. Indiferent cine este selectat pentru acest rol, Trump va argumenta că persoana numită operează în mod partizan, așa cum s-a întâmplat cu ancheta consilierului special Robert Mueller asupra presupusei interferențe a Moscovei în alegerile din 2016, a declarat McQuade.

Ancheta privind asaltul asupra clădirii Capitoliului se desfășoară deja de aproape doi ani, a precizat McQuade, ceea ce înseamnă că „DOJ nu vede potențiala nominalizare a lui Trump ca și candidat împotriva lui Biden drept un obstacol.”

De asemenea, adăugarea unui consilier special în acest moment ar putea întârzia semnificativ termenele anchetelor. McQuade a estimat că DOJ are în vedere un termen limită situat undeva între începutul anului 2023 și jumătatea anului viitor pentru investigațiile sale, posibil din cauza temerilor că o potențială președinție a lui Trump ar închide o investigație în curs, ar respinge o punere sub acuzare sau chiar ar emite un act de grațiere pentru liderul republican.

Andrew Weissmann, fostul șef al secției de fraudă din DOJ, care a servit ca procuror principal în ancheta lui Robert Mueller legată de Rusia, a afirmat că DOJ probabil a discutat despre numirea unui consilier special atunci când a lansat investigațiile inițiale împotriva lui Trump. Aceste discuții ar putea fi reluate în contextul anunțului de campanie făcut de Trump, a adaugat expertul. Standardul pentru numirea unui consilier special poate fi destul de fluid, așa că decizia va fi la latitudinea procurorului general Merrick Garland.

Rodgers spune că speră ca Garland să decidă în cele din urmă împotriva numirii unui consilier special. „Ar trebui ca ei (DOJ) să continue să facă ceea ce fac,” a afirmat experta, „căci aceasta este tot ce trebuie să facă, sincer, pentru a se asigura că toate acestea sunt corecte și cinstite.”

Opțiunea democraților

Înainte ca procurorii și judecătorii să ia o decizie prin care să afecteze candidatura lui Trump la Casa Albă, s-ar putea ca democrații să fie cei care să bareze drumul fostului președinte republican spre Biroul Oval.

Congresmanul David Cicilline, democrat de Rhode Island, a anunțat că intenționează să depună un proiect de lege care să interzică fostului președinte să revină în funcție în temeiul celui de-al 14-lea Amendament la Constituția SUA „deoarece a condus o insurecție împotriva Statelor Unite.”

Cicilline, care a ocupat funcția de manager de demitere în timpul primei încercări de impeachment a lui Trump, a trimis o scrisoare colegilor săi democrați marți seară, în care a anunțat un proiect de lege pentru a-l împiedica pe Trump să dețină funcția de președinte și a solicitat co-sponsori pentru măsura propusă.

„Având în vedere dovada – demonstrată prin audierile comisiei din 6 ianuarie, procesul de demitere din 2021 și alte rapoarte – că Donald Trump s-a implicat într-o insurecție pe 6 ianuarie cu intenția de a anula rezultatele legale ale alegerilor din 2020, am elaborat o legislație care l-ar împiedica pe Donald Trump de la ocuparea unei funcții publice din nou în temeiul celui de-al Paisprezecelea Amendament.”

Secțiunea 3 din acest amendament – cunoscut drept Clauza de Descalificare – este menit să împiedice persoanele să ocupe funcții federale dacă se consideră că ele „s-au angajat în insurecție sau rebeliune împotriva” Constituției.

Dacă o majoritate a membrilor din cele două camere este de acord că Trump s-a angajat într-un act de „insurecție sau rebeliune,” atunci republicanului i s-ar interzice să candideze din nou la Casa Albă. Această decizie ar putea fi anulată în viitor doar cu un vot de două treimi în fiecare cameră a Congresului.

Potrivit specialiștilor în drept constituțional, al 14-lea amendament a fost unul dintre cele trei amendamente adoptate după Războiul Civil pentru a pune capăt sclaviei și a acorda drepturi egale oamenilor de culoare. Scopul Capitolului 3 era de a împiedica confederații – cei care se angajaseră în „insurecție sau rebeliune” – să ocupe funcții publice în perioada postbelică. În 1872, Congresul a adoptat Legea Amnistiei pentru a le permite acestora să servească din nou în funcții oficiale. Dar Capitolul 3 a rămas și el a fost folosit ultima dată acum un secol pentru a împiedica un socialist din Wisconsin care s-a opus intrării Statelor Unite în Primul Război Mondial să își ocupe locul în Congres.

The Hill a notat că, dacă va introduce proiectul de lege, Cicilline va trebui să stabilească procesul pentru modul în care măsura ar folosi Secțiunea 3 din al 14-lea Amendament. Potrivit Congressional Research Service (Serviciului de Cercetare a Congresului), textul este vag.

„Nu este clar dacă Secțiunea 3 se execută de sine stătător, ceea ce, dacă nu se întâmplă, ar lăsa curțile federale și de stat sau autoritățile electorale fără putere de a determina eligibilitatea candidaților, cu excepția cazului în care Congresul adoptă o legislație care să permită acest lucru. Instanțele au dat rezultate mixte la această întrebare,” se arată în raportul CRS.

„Secțiunea 3 nu prevede în mod expres o procedură pentru implementarea sa, alta decât autoritatea generală a Secțiunii 5 a Congresului „de a pune în aplicare (al Paisprezecelea Amendament) prin legislația corespunzătoare,” adaugă acesta.

Surse: TIME, The Hill, Axios, Washington Post, CNN