Trump l-a invitat pe Putin să se alăture „Consiliului pentru pace” pentru Gaza, afirmă Kremlinul

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Kremlinul afirmă că președintele rus Vladimir Putin a fost invitat să se alăture „Consiliului pentru pace” al președintelui american Donald Trump, menit să supravegheze guvernarea și reconstrucția în Gaza postbelică, scrie The Guardian.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale ruse, a declarat jurnaliștilor că Moscova încearcă să „clarifice toate nuanțele” ofertei Washingtonului, pe fondul unor informații apărute în presă cu privire la anumite condiții neobișnuite de aderare la acest organism.

Și România a fost invitată de SUA să facă parte din Consiliul pentru Pace condus de Donald Trump.

Conform informațiilor G4Media, nu toate statele din UE au fost invitate să facă parte din acest Consiliu.

Printre statele care nu au fost invitate se numără Estonia, Letonia, sau Lituania.

Conform presei internaționale, Donald Trump ar fi invitat în total lideri din peste 60 de țări la nivel mondial.

Patru surse au declarat sâmbătă pentru Reuters că liderii Franței, Germaniei, Australiei și Canadei se numără printre cei invitați să facă parte din Consiliul Păcii.

Birourile președinților egiptean și turc au confirmat că au fost invitați. Un oficial al UE a declarat că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost invitată să reprezinte Uniunea Europeană.

Ce se știe despre Consiliul pentru Pace

Consiliul pentru Pace înființat de Donald Trump pentru a supraveghea Gaza va avea un mandat mai larg, care i-ar putea permite să rivalizeze cu ONU și să medieze în alte conflicte globale, potrivit statutului trimis potențialilor membri, notează Financial Times.

Organismul a fost conceput inițial ca parte a eforturilor președintelui SUA de a crea un nou cadru de guvernanță pentru enclava palestiniană distrusă în urma ofensivei devastatoare de doi ani a Israelului împotriva Hamas.

Însă textul statutului său, care nu menționează Gaza, dar subliniază necesitatea unui „organ internațional de consolidare a păcii mai agil și mai eficient”, sugerează că domeniul său de aplicare ar fi mult mai larg și că organismul — care va fi prezidat de Trump însuși — ar putea fi utilizat ca rival al ONU.

„Consiliul Păcii este o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflicte”, se arată în statutul organizației, potrivit unei copii consultate de Financial Times.

„Pacea durabilă necesită judecată pragmatică, soluții de bun simț și curajul de a se îndepărta de abordările și instituțiile care au eșuat prea des.”

Țările care aderă la consiliu vor avea un mandat limitat de trei ani, cu excepția cazului în care contribuie cu peste 1 miliard de dolari în primul an de funcționare, se arată în document.

Distribuirea cartei a avut loc după ce oficialii americani au lansat ideea de a permite consiliului să medieze în alte zone fierbinți, precum Ucraina și Venezuela, și pare să dea credibilitate temerilor diplomaților că administrația Trump caută modalități de a marginaliza ONU.

Nivelul superior al consiliului va fi format „exclusiv” din șefi de stat sub conducerea lui Trump, potrivit unui oficial al Casei Albe.

Sâmbătă, un oficial saudit a declarat: „Regatul a primit invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace din partea administrației americane și aceasta este analizată în conformitate cu procedurile noastre interne. Susținem eforturile președintelui Trump de a rezolva conflictul și de a aduce o pace durabilă în Gaza și în regiune”.

Carta, ale cărei detalii au fost raportate pentru prima dată de Haaretz, îi conferă lui Trump, în calitate de președinte al Consiliului Păcii, puteri extinse, permițându-i să numească și să revoce state membre — o decizie care poate fi anulată doar cu o majoritate de două treimi din membri.

Se pare că îi conferă dreptul de veto asupra deciziilor Consiliului, care, potrivit statutului, vor fi „luate de majoritatea statelor membre prezente și votante, sub rezerva aprobării președintelui, care poate, de asemenea, să voteze în calitate de președinte în cazul unei egalitate de voturi”.

De asemenea, îi conferă „autoritatea exclusivă de a crea, modifica sau dizolva entități subsidiare, după cum este necesar sau adecvat pentru îndeplinirea misiunii Consiliului Păcii”, cum ar fi comitetul executiv care se va ocupa de Gaza sau alte consilii similare create pentru alte conflicte.

„Este o idee foarte confuză”, a declarat un înalt oficial european. „Ce înseamnă „calitatea de membru”? Este o alianță sau un organism de mediere între adversari?”

Un oficial american a declarat vineri că planificarea Consiliului s-a concentrat pe conflictul dintre Israel și Gaza și nu s-a extins încă dincolo de acesta.

Consiliul a fost autorizat oficial să supravegheze tranziția postbelică din Gaza printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU din noiembrie. Nu este însă clar sub ce mandat legal ar funcționa consiliul în afara Orientului Mijlociu.

Trump a fost mult timp ostil față de ONU și s-a jucat cu ideea de a retrage complet SUA din organizație. La începutul acestei luni, el a retras SUA din 31 de entități ale ONU despre care a spus că funcționează „contrar intereselor naționale, securității, prosperității economice sau suveranității SUA”.