Protestele ample din Tirana declanșează un conflict între Albania și Iran

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, acuză Teheranul că exploatează protestele antiguvernamentale legate de proiectul Zvërnec – asociat cu președintele SUA, Donald Trump – în timp ce Iranul se apără susținând că Tirana îl folosește ca țap ispășitor. Potrivit TiranaTimes, ceea ce a început ca un protest al ecologiștilor, preocupați să stopeze un proiect turistic controversat în zona protejată din Zvërnec și care e asociat președintelui american Trump – a intrat într-o nouă fază, mai explozivă, după ce prim-ministrul Edi Rama a acuzat Iranul că încearcă să exploateze demonstrațiile și să le transforme într-o campanie mai amplă împotriva guvernului său.

Disputa s-a intensificat după ce Esmaeil Baqaei, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, a comentat protestele din Tirana și a folosit sloganuri auzite pe străzi, printre care „Nu corupției”, „Vrem dreptate” și „Rama, pleacă”. Rama a răspuns dur pe X, afirmând că „guvernul ayatollahilor de la Teheran” s-a alăturat acum oficial protestului.

Pentru Rama, reacția iraniană nu a fost doar o simplă provocare diplomatică. A fost o dovada că actori străini încercau să folosească o dispută internă legată de mediu pentru a submina stabilitatea Albaniei, imaginea sa de destinație sigură pentru investițiile străine și relațiile sale cu partenerii strategici.

Acuzația iraniană nu a fost prima încercare a lui Rama de a încadra protestele într-un context de politică externă. În primele zile ale tulburărilor, prim-ministrul Albaniei părea să arate cu degetul și spre Grecia, sugerând că mass-media grecească și platformele online cu un număr mare de urmăritori amplificaseră mesajul protestatarilor și se alăturaseră oponenților interni ai proiectului Zvërnec.

Într-o postare pe rețelele sociale citată în presa locală, Rama a afirmat că, „pentru prima dată în 35 de ani”, mass-media greacă și paginile cu milioane de urmăritori din Grecia s-au aliniat cu ceea ce el a numit „vulturii”, o referire ironică la protestatari. El a susținut că Albania țintește spre „Olimpul turismului” printr-o investiție majoră care implică parteneri americani și qatariți și a sugerat că opoziția față de proiect este legată de disconfortul străinilor față de ambițiile turistice ale Albaniei.

Analiștii au pus la îndoială acest argument, afirmând că nu e susținut de dovezi și că scopul este o distragere a atenției de la cauzele interne ale protestelor. Un expert de rang înalt în politică externă de la Institutul Albanez pentru Studii Internaționale a declarat că sugestia potrivit căreia Grecia s-ar teme de concurența din partea turismului albanez „nu pare să se bazeze pe fapte și este greu de luat în serios”. Acoperirea mediatică greacă a unui protest de amploare dintr-o țară vecină, a adăugat expertul, nu constituie în sine o ingerință.

Potrivit unui analist local, discursul general de a da vina pe „dușmanii externi” are ecouri istorice profunde în Albania. Acesta amintește de începutul anilor 1990, când, în ultimele convulsii ale regimului comunist, autoritățile au încercat să explice tulburările interne dând vina pe dușmanii străini ai Albaniei. Criticii susțin că reînvierea unui astfel de discurs în prezent riscă să adâncească polarizarea și să distragă atenția de la problemele centrale ridicate de protestatari: transparența, responsabilitatea față de public, protecția mediului și statul de drept.

Protestele din Albania  au fost descrise și de Elez Biberaj, fost redactor și analist de lungă durată al postului „Vocea Americii”, ca făcând parte dintr-o trezire civică mai amplă, mai degrabă decât ca o dispută legată de un singur proiect de investiții. Într-o analiză intitulată „Trezirea civică a Albaniei: la un an după victoria zdrobitoare a lui Rama, iluzia invincibilității se spulberă”, Biberaj argumentează că tulburările au început din cauza îngrijorărilor legate de proiectele Zvërnec și Sazan, dar s-au transformat într-o confruntare mai amplă cu ceea ce mulți cetățeni consideră a fi un sistem corupt și epuizat.

Biberaj scrie că demonstrațiile nu reprezintă un referendum asupra familiei Trump și nu constituie o respingere a capitalului străin. Dimpotrivă, susține el, protestatarii resping modul în care au fost promovate astfel de proiecte: fără suficientă transparență, consultare, măsuri de protecție a mediului sau respect pentru dreptul de proprietate. În viziunea sa, protestele nu sunt anti-Trump sau anti-americane, ci anti-sistem. Pentru Biberaj, semnificația politică a protestelor nu constă atât în faptul că acestea ar forța imediat o schimbare de guvern, cât în faptul că au spulberat ceea ce el numește iluzia invincibilității lui Rama. O societate care devenise cinică, susține el, și-a redescoperit vocea, în timp ce un guvern obișnuit să dețină controlul s-a confruntat cu limitele acelui model.

În centrul protestelor se află proiectul de dezvoltare planificat în Zvërnec, o zonă protejată din apropierea orașului Vlora. Proiectul a stârnit furia opiniei publice din cauza amplasării sale într-o zonă naturală protejată și din cauza unor informații care îl leagă de membri ai familiei Trump și de investitori străini. Pentru mulți protestatari, această problemă a devenit un simbol a ceea ce ei consideră a fi un model mai larg de luare a deciziilor opace, de acaparare a bunurilor publice și de ignorare a protecției mediului.

Însă Rama a interpretat protestele într-un mod diferit. El susține că preocuparea inițială privind mediul a fost deturnată de forțe politice și de narațiuni străine. În răspunsul său adresat Iranului, el a afirmat că Albania este „prea mică pentru a cădea în această capcană uriașă”, avertizând că țara ar putea speria investitorii străini și ar putea rămâne în urma concurenților săi regionali în domeniul turismului.

Prim-ministrul a făcut, de asemenea, legătura între campania împotriva proiectului Zvërnec și ceea ce a descris drept furie împotriva lui Trump. El a afirmat că mass-media internațională, diverse grupuri și persoane inundau rețelele sociale cu jumătăți de adevăruri care erau amplificate până la a deveni „cele mai mari minciuni”. Mesajul său a fost clar: opoziția față de proiect, în viziunea sa, nu mai vizează doar natura, ci și geopolitica, sentimentul anti-Trump și poziția Albaniei într-o dezbatere internațională polarizată.

Cele mai dure cuvinte ale lui Rama au fost rezervate Iranului. El a afirmat că Albania nu va primi lecții despre suveranitate de la un guvern ai cărui agenți, potrivit lui, au fost prinși în timp ce desfășurau atacuri cibernetice împotriva serviciilor și instituțiilor publice albaneze — atacuri care au determinat Albania să întrerupă relațiile diplomatice cu Teheranul. De asemenea, el a acuzat Iranul că folosește boți, profiluri false și videoclipuri deepfake pentru a adăuga „otravă” confuziei digitale din jurul protestelor.