Trump amenință cu intervenția armatei pentru a pune capăt protestelor din SUA, izbucnite după moartea afro-americanului George Floyd

Preşedintele Donald Trump s-a angajat luni să restabilească ordinea într-o ţară afectată de revolte, ameninţând că va desfăşura armata dacă nu se pune capăt violenţei în oraşele americane, informează AFP, citată de Agerpres.

La o săptămână după moartea lui George Floyd, afro-americanul în vârstă de 46 de ani asfixiat de un ofiţer de poliţie alb în Minneapolis, New York, Los Angeles şi zeci de alte oraşe americane şi-au consolidat măsurile de securitate, decretând sau extinzând interdicţiile de circulaţie pe timpul nopţii.

Ca răspuns la aceste tulburări sociale, preşedintele Donald Trump a anunţat luni pe un ton marţial desfăşurarea a „mii de soldaţi puternic înarmaţi” şi de poliţişti la Washington pentru a pune capăt „revoltelor” şi „jafurilor”.

Liderul de la Casa Albă a declarat că tulburările din capitala federală sunt „o ruşine”.

Apelând la guvernatori ca să acţioneze rapid şi ferm pentru a „domina străzile” şi a întrerupe spirala violenţelor, preşedintele american a lansat următorul avertisment: „Dacă un oraş sau un stat refuză să ia deciziile necesare pentru a apăra viaţa şi proprietatea locuitorilor săi, voi desfăşura armata americană pentru a rezolva rapid problema în locul lor „, Trump denunţând, în context, acte de „terorism intern”.

În timp ce preşedintele făcea declaraţii în grădina Casei Albe, care avea aerul unei tabere fortificate, poliţia trăgea cu gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii adunaţi în faţa complexului prezidenţial. Obiectivul poliţiştilor era acela de a elibera spaţiul ce duce spre Biserica Sfântul Ioan, o clădire emblematică din apropiere degradată duminică seara şi unde preşedintele american s-a deplasat pe jos, înconjurat de membri ai cabinetului său, pentru a face o poză cu o Biblie în mână.

Zeci sau chiar sute de mii de americanii au demonstrat sâmbătă şi duminică împotriva brutalităţii poliţiştilor, a rasismului şi a inegalităţii sociale, exacerbate de criza COVID-19.

Luni, metropola New York a anunţat dublarea forţelor de poliţie şi interdicţie de circulaţie între orele 23:00 luni şi 05:00 marţi.

De la Boston la Los Angeles şi de la Philadelphia la Seattle, mişcarea de protest a fost în mare parte paşnică în timpul zilei, dar au fost provocate şi incendii nocturne şi distrugeri pe scară largă.

Nici demiterea agentului de poliţie vinovat Derek Chauvin, nici arestarea sa ulterioară nu au calmat spiritele. Dimpotrivă: protestele s-au răspândit în cel puţin 140 de oraşe americane.

Pentru a stăpâni confruntările în care s-au amestecat manifestanţi, infractori şi forţe anti-revoltă, soldaţii Gărzii Naţionale au fost desfăşuraţi în mai mult de 20 de oraşe americane, într-un climat de tensiune nemaiîntâlnit din anii 1960.

Această reacţie de securitate de amploare a fost însoţită de utilizarea vehiculelor blindate, a gazelor lacrimogene şi a gloanţelor de cauciuc.

Chicago, Denver, Los Angeles, Salt Lake City, Cleveland, Dallas şi Indianapolis au impus restricţii de circulaţie. La Washington, instaurarea stării de asediu a fost prelungită luni începând cu ora 19:00, iar în Los Angeles, de la ora 18:00. AGERPRES/(AS – autor: Raluca Anghel)

Manifestările împotriva brutalităţii poliţiştilor şi a rasismului în SUA au avut loc, la sfârşitul săptămânii în Marea Britanie, Germania, Canada şi luni în Noua Zeelandă. Tot luni, mii de oameni s-au adunat la Dublin şi Amsterdam şi câteva zeci la Paris.