G4Media.ro

Tratativele dintre SUA și Rusia rămân blocate din cauza extinderii NATO –…

Tratativele dintre SUA și Rusia rămân blocate din cauza extinderii NATO – analiză New York Times

SUA și Rusia și-au exprimat un oarecare optimism după tratativele de la Geneva, dar nu au depășit impasul creat de cererea Rusiei ca Ucraina să nu devină niciodată membră NATO, arată o analiză The New York Times, preluată de Rador.

După cele șapte ore de negocieri urgente de luni, Statele Unite și Rusia au părut să aibă niște poziții ireconciliabile cu privire la viitorul alianței NATO și pe tema mobilizării de trupe și armament în Europa de Est, menținând astfel tensiunile la o cotă înaltă în privința temerilor legate de o posibilă invazie rusească în Ucraina.

După întrevedere, principalul negociator al Rusiei, viceministrul de externe Serghei A Riabkov, a subliniat că este „absolut obligatoriu” ca Ucraina să nu devină „vreodată” membră a NATO.

Omologul său american, adjuncta secretarului de stat, Wendy Sherman, a repetat că Statele Unite nu vor putea face niciodată o asemenea promisiune din cauză că „nu vom permite nimănui să închidă politica porților deschise a NATO”, iar ea a spus că Statele Unite și aliații lor nu vor sta deoparte în cazul în care Rusia va căuta să schimbe „prin forță” frontierele internaționale.

Acest impas a făcut ca soarta Ucrainei – care nu a fost invitată la aceste tratative bilaterale – să rămână în suspensie, intențiile militare ale Rusiei fiind departe de a fi fost îndepărtate în urma întrevederii programate în grabă dintre dna Sherman și dl Riabkov, desfășurată duminică seara și luni.

Și totuși, deși Rusia a comasat cel puțin 100000 de soldați la frontierele sale cu Ucraina, Riabkov le-a spus reporterilor că „nu avem nicio intenție să invadăm Ucraina”. Iar ambele părți au dat unele semne pozitive.

Adresându-se reporterilor prin telefon după întrevederea de luni, dna Sherman a spus că întrevede unele zone în care cele două țări ar putea înregistra un progres, iar Riabkov a calificat tratativele ca fiind „foarte profesioniste, de adâncime și concrete”, iar tonul lor ar putea lăsa o „impresie mai optimistă”.

Tratativele vor continua și miercuri, la Bruxelles, când oficialii ruși se vor întâlni cu aliații NATO, precum și joi, la Viena, la o reuniune a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, la care vor participa atât Rusia, cât și Ucraina, precum și Statele Unite. Riabkov a spus că rezultatul acestor discuții va fi determinat de dorința Rusiei de a urma sau nu o cale diplomatică.

Iar el a avertizat că, dacă Occidentul nu este de acord cu pretenția Rusiei de a-și retrage prezența NATO din Europa de Est, vor exista niște consecințe încă neprecizate care ar pune în pericol „securitatea întregului continent european”.

Mesajul în doi peri al lui Riabkov, care este când precaut conciliant, când vag amenințător, combinat cu estimările legate de un calendar al Rusiei în vederea unei posibile intervenții în Ucraina, i-a făcut pe oficialii americani să se arate extrem de îngrijorați în privința eventualității unei asemenea invazii.

Dar numărul trupelor rusești din Ucraina nu a crescut atât de mult în ultimele săptămâni, așa cum preziseseră serviciile de informații cu câteva săptămâni în urmă și așa cum declaraseră și niște oficiali americani pentru The New York Times, aceștia din urmă semnalând că s-ar putea ca președintele Rusiei, Vladimir V. Putin, să nu se fi hotărât încă dacă să continue atacul sau dacă nu cumva se gândește la ceva mai puțin ‚material’ decât la o trecere a trupelor peste frontieră.

Oficialii americani spun că se așteaptă la orice, de la o invazie în toată regula sau incursiuni parțiale la atacuri informatice menite să paralizeze țara.

„El a încercat să-și păstreze o poziție flexibilă care să-i permită lui Putin să facă sau una sau alta”, a declarat Kadri Liik, specialist în Rusia de la Consiliul European pentru Relații Externe din Berlin, referindu-se la declarațiile lui Riabkov. „Putin va fi cel care va decide dacă aceste tratative vor continua în condițiile pe care le vor înainta Statele Unite”.

Rusia și-a anexat Peninsula ucraineană Crimeea și a alimentat un război separatist în estul țării în urma revoluției pro-occidentale de la Kiev, capitala Ucrainei, din 2014. Războiul din estul Ucrainei continuă să pâlpâie și a provocat moartea a peste 13000 de ucraineni aflați de o parte sau de alta a baricadei.

Anul trecut, Putin a condamnat tot mai mult sprijinul occidental acordat Ucrainei, calificându-l drept o amenințare existențială și pretinzând că țara vecină, o fostă republică sovietică, a fost transformată într-o ‚anti-Rusie’ pe care s-ar putea ca Occidentul să o folosească pentru a-i ataca țara sau pentru a o slăbi în vreun fel.

Dar Rusia privește dincolo de viitorul Ucrainei – o poziție pe care ea și-a exprimat-o luna trecută în fața Occidentului și care ar fi fost menită să readucă prezența militară a NATO la nivelul celei din anii ’90. Țara a cerut totodată garanții potrivit cărora NATO nu se va extinde spre est și nici nu-și va menține forțe sau armament în fostele state sovietice care de atunci au aderat la NATO.

În cursul tratativelor de luni, partea americană a înaintat o serie de idei pe tema restricțiilor cu privire la pozițiile unde Statele Unite și Rusia și-ar putea amplasa rachetele.

Potrivit experților, în prezent, Statele Unite nu dețin rachete cu rază medie în Europa, astfel încât un acord pe tema re-interzicerii lor ar fi ușor de adoptat. Dar, de ani de zile, Statele Unite au amplasat o serie de arme nucleare în Belgia, Italia, Germania și Turcia și s-ar putea ca Rusia să ceară și interzicerea lor.

Dna Sherman, care a făcut parte și din Administrațiile Clinton și Obama și căreia i-a fost dat să participa la câteva dintre cele mai dificile negocieri ale Statelor Unite, spune că a precizat cât se poate de clar că Washingtonul rămâne dispus să discute stabilirea unor „limite reciproce, de la mărimea și obiectivele manevrelor militare și până la o sporire a transparenței legate de asemenea manevre”.

Asta ar putea fi o cale de a se încerca îndepărtarea forțelor rusești de frontierele Ucrainei.

După întrevederile din această săptămână, Riabkov a spus că Rusia va hotărî dacă își va continua sau nu diplomația, el avertizând că există „riscul unei eventuale intensificări a confruntărilor, iar acest lucru nu poate fi subestimat”.

Dar Riabkov a fost destul de vag în a spune mai exact care ar fi consecințele în cazul în care Statele Unite resping cererile Rusiei. El a repetat că Rusia nu intenționează să atace Ucraina și că, în această privință, „nu există niciun motiv care să provoace temeri legate de un scenariu de escaladare a situației”.

Dar el a mai spus că sporita activitate militară a Occidentului în Ucraina și în regiunea Mării Negre au convins Rusia să își schimbe poziția militară în regiune, iar Rusia se teme că Ucraina ar putea recurge la „provocări deliberate”.

Oficialii occidentali au spus că, în opinia lor, Rusia ar putea înscena o asemenea „provocare”, folosind-o ca pretext în vederea unei invazii.

Referindu-se la consecințele care s-ar ivi în cazul în care diplomația eșuează, Riabkov a reiterat vorbele lui Putin, potrivit cărora Occidentul s-ar putea confrunta cu o ripostă tehnic-militară din partea Rusiei. El a spus că Rusia nu va preciza public care ar fi această ripostă din cauză că, dacă ar face asta, și-ar atrage noi sancțiuni, dar a dat de înțeles că riposta ar implica noi mobilizări a anumitor sisteme de armament.

Dna Sharman, devenită precaută după o îndelungată carieră în dispute cu oficialii ruși, a fost întrebată după întrevederi dacă are o speranță reală în privința unei soluții diplomatice. „Diplomaților le vine foarte greu să depună munca pe care o facem noi dacă nu ai nicio speranță”, a spus ea. „Așadar, desigur, eu am speranțe”. Iar după o scurtă pauză a precizat: „Dar cel mai mult mă interesează rezultatele”.

Traducerea Rador: Alexandru Danga / Sursa foto: Twitter / Wendy R. Sherman

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

7 comentarii

  1. Ucraina nu va intra in NATO niciodata, rusii vor avea grija sa o ocupe sau sa o destabilizeze pana cand presedintele va fi schimbat cu un fel de Lukasenko.
    Pasul 2 vor avea grija si de Moldova , Maia dezamageste profund , saracia s-a adancit , a scazut in sondaje , multi pro rusi o vor schimba .

    • Pashol na turbinca, vitma mujica! Puti a rus de la comentariile de antivaxxer :))

    • Ti-ai primit astazi rublele, si te simti obligat sa prestezi??? Normal ca esti scarbit de USR, care e cel mai reformist si cel mai european partid, tovarase! Nu-i asa ca modernizarea Romaniei ar deranja tare mult Moscova???

  2. blinken, sherman, nuland…khazari care conduc diplomatia americana in adminsitratia biden dar confrati de ai lor is multi in ministerul de externe american si in restul administratiei. avand in vedere ca bunicii lor au plecat pe la sf sec 19 inceputul sec 20 tocmai din zona ucrainei de azi perspectiva lor e puternic marcata. obiectivi si realisti ma indoiesc ca pot fii.

  3. Putin vrea sa-si scoata castanele cu mâinile americanilor.

  4. De fapt negocierile se reiau de la 0 deoarece Biden a uitat ca a spus in ziua precedenta.

  5. Cel mai simplu ar fi o înțelegere prin care să se garanteze rămânerea Ucrainei înafara NATO, cu angajamentul Rusiei de abandona orice pretenții teritoriale asupra Ucrainei.