Transparency International Romania: Lupta împotriva corupţiei trebuie să redevină subiect central pe agenda publică

Lupta împotriva corupţiei trebuie să redevină subiect central pe agenda publică, în contextul în care Raportul de conformitate GRECO, lansat marţi, ce evaluează măsurile adoptate de autorităţile din România pentru implementarea recomandărilor privind prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii, constată că doar două dintre cele 26 de recomandări făcute în septembrie 2023 au fost implementate complet, transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Transparency International Romania transmis joi, raportul evaluează măsurile autorităţilor din România în vederea implementării recomandărilor referitoare la prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii la nivel central (funcţii executive de conducere) şi la cel al instituţiilor de punere în aplicare a legii. Un număr de 22 de recomandări sunt într-un stadiu de implementare parţială, iar două nu au fost implementate până la momentul raportării progresului – decembrie 2024.

Printre recomandările care se află într-un stadiu de implementare parţială se regăsesc o serie de reforme importante pe care Transparency International Romania a pus accentul în proiectele sale şi în comunicările sale publice, între care se numără nevoia de a avea un cadru legislativ uniform şi complet referitor la normele de integritate, îmbunătăţirea accesului la date publice, promovarea principiului transparenţei şi declararea întâlnirilor pe care înalţii oficiali le au cu stakeholderi influenţi, protecţia avertizorilor în interes public şi încurajarea atitudinilor integre.

Proiectul NIAct, în cadrul căruia Transparency International Romania a fost partener alături de Agenţia Naţională de Integritate şi Ministerul Justiţiei, este considerat în cadrul raportului de conformitate un pas înainte făcut pentru implementarea recomandării IV – efectuarea unui studiu analitic cuprinzător al cadrului legal de integritate existent şi, în lumina constatărilor sale, revizuirea cadrului actual de integritate pentru a spori claritatea, coerenţa şi caracterul complet al acestuia.

În cadrul proiectului a fost realizată o analiză în detaliu cu privire la cadrul legislativ actual privind integritatea, cu accent pe inconsecvenţele, ambiguităţile şi omisiunile care slăbesc eficienţa şi eficacitatea sistemului de integritate din România, dar oferind şi exemple de bune practici. Propunerea de intervenţie legislativă pentru modificarea pachetului de legi privind integritatea este încă în curs de dezbatere, autorităţile cu drept de iniţiativă legislativă în acest domeniu fiind încă aşteptate să definitiveze acest proces.

Raportul GRECO concluzionează că în următoarele 18 luni instituţiile publice trebuie să se mobilizeze şi să ia măsuri eficiente pentru îndeplinirea recomandărilor primite de România.

Raportul din 2025 privind statul de drept referitor la România, lansat în iulie de Comisia Europeană, subliniază de asemenea nevoia ca lupta împotriva corupţiei să rămână o temă importantă la nivel guvernamental şi să se pună accent pe rezolvarea unor probleme stringente, precum asigurarea eficacităţii sistemului de declarare a averilor, având în vedere decizia Curţii Constituţionale a României din acest an cu privire la Legea nr.176/2010.

Raportul privind statul de drept citează Indicele de Percepţie a Corupţiei 2024 lansat de Transparency International, precum şi scorul stagnant obţinut de România în ultimii ani, precizând că percepţia experţilor şi a mediului de afaceri este că nivelul corupţiei din sectorul public rămâne ridicat.

Transparency International Romania pune accent pe nevoia ca lupta împotriva corupţiei să redevină subiect central pe agenda publică şi să fie o temă tratată cu atenţie, nu adiacent altor aspecte. Observând „caracterul mai degrabă stagnat al reformelor anticorupţie” din ultimii ani, organizaţia subliniază că societatea civilă a avut „un rol major” de-a lungul timpului în parcursul României spre a aduce o serie de îmbunătăţiri asupra cadrului legal privind integritatea şi că este necesar ca dialogul dintre ONG-uri şi instituţiile publice să fie susţinut şi încurajat. România anului 2025 are nevoie de „încurajarea cetăţeniei active, de implicare a cetăţenilor în procesele decizionale şi în monitorizarea politicilor publice”, inclusiv în domeniul anticorupţiei, se mai arată în comunicat.