Transferul gratuit al terenului de la Romexpo către Camera de Comerț și Industrie, contestat și de reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii: Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) solicită respingerea propunerii legislative prin care se doreşte transferul gratuit din proprietatea privată a statului a terenurilor din cadrul Complexului Romexpo către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conform unui comunicat remis miercuri de CNIPMMR.

• Camera de Comerț și Industrie a României și Grupul Iulius, controlat de omul de afaceri ieșean, Iulian Dascălu, vor să construiască la Romexpo un complex uriaș, cu 14 turnuri (ajungând până la 42 de etaje). Proiectul ar urma să fie ridicat pe un teren care aparține statului (prin Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat) și e concesionat Camerei de Comerț. Primarul general Gabriela Firea, senatorul PSD Daniel Zamfir, un apropiat al său, și senatoarea USR Silvia Dinică arată că terenul statului nu poate fi cedat gratuit și cer reglementarea dreptului de proprietate. (Detalii aici)

Comisia Economică din Senat a dezbătut marţi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România, prin care se doreşte transferul gratuit, din proprietatea privată a statului, a terenurilor în suprafaţă totală de 502.167 metri pătraţi, din cadrul complexului Romexpo către Camera de Comerţ şi Industrie a României, aminteşte Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii.

• „CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asociaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători. CNIPMMR consideră că Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, în care, alături de administraţia publică centrală, Primăria Municipiului Bucureşti, pe de o parte, şi toate organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri pe de altă parte, să fie elaborate programe pentru promovarea IMM-urilor din România: crearea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei; înfiinţarea centrului expoziţional MICE pentru turismul românesc; construirea unei săli polivalente (pentru organizarea de evenimente, concerte, show-uri, conferinţe etc.); organizarea de târguri gratuite pentru start-up-uri; organizarea unor evenimente de referinţă: cel mai mare congres de tehnologie din estul Europei; coworking space pentru start-up-uri şi IMM-uri din industria IT”, se menţionează în document, citat de Agerpres.

Propunerea legislativă propune introducerea de noi obligaţii birocratice şi taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora de a se înscrie într-un registru – Catalogul firmelor – realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri, potrivit CNIPMMR.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

„Proiectul încalcă dreptul constituţional la liberă asociere, obligând profesioniştii -societăţi comerciale şi PFA-uri, întreprinderi individuale şi familiale – să se înscrie în Catalogul firmelor; nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă şi să achite şi o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerţ, pe care aceasta ar trebui să şi-l realizeze prin mijloace proprii şi nu prin forţa coercitivă a unei legi. Taxele reprezintă obligaţii fiscale ale persoanelor juridice care se achită numai în contraprestaţie cu un serviciu executat de către o autoritate publică. Se încalcă dispoziţiile Constituţiei privind libertatea şi dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui ‘certificat de competenţă’ contracost, iar potrivit art. 281 alin. 7 din proiect în lipsa acestui certificat de competenţă eliberat de CCIR, nu mai pot fi depuse situaţiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice”, se menţionează în comunicatul CNIPMMR.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii critică şi faptul că „o asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României – indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial – primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială”.

CNIPMMR subliniază că terenul care se doreşte să fie transferat gratuit CCIR este proprietatea statului român şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” potrivit HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004.

Citește și

Firea, despre proiectul imobiliar de la Romexpo: Cedarea gratuită a terenului către Camera de Comerț e neconstituțională și încalcă Codul Administrativ. Investitorii pot cumpăra terenul sau pot face parteneriat cu statul

Silvia Dinică (USR): Nu susțin cedarea gratuită a terenului de la Romexpo de la stat către Camera de Comerț