Sursa foto: Unsplash/Dan Visan
Marile orașe universitare din țară au fost afectate din cauza lipsei studenților în ultimul an, potrivit unui studiu al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj. Timișoara a fost unul din orașele cel mai puternic lovite de acest fenomen cauzat de pandemie, în contextul în care un student cheltuie în medie aproximativ 500 de euro lunar, iar în centrele universitare din orașul vestic sunt peste 45 de mii de studenți.
„Lipsa studenților din universitățile timișorene a avut și are un impact economic semnificativ asupra economiei locale. Noi avem o populație de aproximativ 45 de mii de studenți, estimând undeva o cheltuială lunară de 400-500 de euro pe lună. Ținând cont că doar o parte din studenți sunt din Timișoara, o pondere covârșitoare având-o cei din afara localității, putem să estimăm undeva în jur de 140-150 de milioane de euro pe an ca pierdere în economia locală”, a declarat Cosmin Enache, profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, pentru Economedia.
Scăderi economice se observă și în Cluj. Universitatea Babes Bolyai a făcut un studiu care arată că 33,4 milioane de euro sunt cheltuiți lunar de către studenți. Cele mai semnificative scăderi sunt observate in imobiliare, alimentație, îmbrăcăminte, restaurante, dar și activități de recreere. Studiul include 11 universități din Cluj.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Pornind de la cheltuielile studenților UBB în 2015, ajustate în funcţie de numărul studenţilor UBB în anul academic 2019/2020, rata inflaţiei şi extrapolate la numărul total al studenţilor din toate cele 11 universităţi clujene – 6 universităţi publice şi 5 universităţi private – rezultatele studiului sugerează că totalul cheltuielilor lunare ale studenţilor sunt de aproximativ 33,4 milioane de euro. Această sumă rămâne subestimată, deoarece în estimările iniţiale au fost incluse doar cheltuielile studenţilor înscrişi la forma de învăţământ la zi, la nivel licenţă, master şi doctorat, fără a fi incluse persoanele înscrise la studii postuniversitare şi gradele didactice”, arată studiul realizat de către UBB.