Localitatea din Cluj cu un singur locuitor: „Mă cert eu cu mine, nu supăr pe nimeni” / Primar: ”Nu vor dispărea, pentru că deja se vinde teren acolo, sunt privelişti foarte frumoase”

Cătunul Vidreni din județul Cluj n-a avut niciodată multe case, doar vreo 14-15, însă acum 40-50 de ani locuiau aici peste 100 de locuitori. Acum e o linişte adâncă printre casele care mai adăpostesc un singur locuitor, Ioan Matiş, relatează Cluj24.

„Eu mai locuiesc aici şi, în vârful dealului, o singură familie, formată din două persoane, că fetele s-au dus, s-au căsătorit. Aici stau tot timpul, că aici e casa mea părintească. Demult erau 15 familii. Sunt în pensie de boală din 2019. Singur de prin 2001, când m-am despărţit de nevastă. Am crescut trei copii fără ea. Fetele mi s-au căsătorit între timp, au plecat de aici şi am rămas cu băiatul, care a plecat şi el apoi, prin 2014”, spune Ioan Matiş.

El îşi aminteşte fragmente din vremurile de odinioară, dar şi istorisiri ale bunicilor şi străbunicilor.

„Duminică dimineaţa plecam pe la 8, la 10 ajungeam la biserică, la vreo 7 km. Acolo, la sărbători, se făcea horă ţărănească, până noaptea pe la 3-4.

Se zice că aici, la noi, pe timpuri, pe vremea haiducilor, ar fi venit doi fraţi, de la Vidra, din judeţul Alba, că nu ştiu ce ar fi făcut ei pe acolo şi i-ar fi alungat. Unul a venit şi aici, după deal, şi-a făcut o colibă de pământ, şi celălalt a mers în cealaltă parte şi s-ar fi instalat acolo. Şi de acolo a provenit denumirea, de la Vidra, Vidreni”, spune Ioan Matiş.

Cu amărăciune, Ioan Matiş îşi aruncă privirea pe coastele care altădată erau pline de viaţa cătunului.

„Bătrânii au murit, tinerii au plecat şi care au plecat nu mai vin înapoi”, subliniază el.

El e singur în cătunul fantomatic, dar îi place, că s-a obişnuit aşa.

„De ce să-mi fie urât aici? Nu-s io destul de urât? De ce să-mi fie urât?! Aici m-am născut, aici am crescut, ne place, ca la animalul sălbatic, în pădure. De când mă ştiu stau aici.

Vorbesc eu cu mine, ca şi cum am fi 5-6 persoane. Şi am citit pe internet că e foarte bine de cei care vorbesc singuri.

Dacă nu-i înţelegere, mai bine linişte. Decât vai de noi, mai bine vai de mine. Asta-i situaţia, mergem înainte cât putem.

Cum îmi fac, aşa mănânc, cum îmi aştern, aşa mă culc. Nu e bine, mă cert eu cu mine, nu supăr pe nimeni. La mine toate-s frumoase şi bune”, spune, hâtru, Ioan Matiş.

Primarul comunei Măguri-Răcătău, Alexandru Livescu, crede că, la fel ca celelalte cătune din zonă, şi soarta cătunului Vidreni este cumva pecetluită, deşi beneficiază de peisaje ca de poveste.

”Bătrânii au murit, mulţi au plecat. Nu cred că mai au vreo şansă cătunele acestea, cu populaţie care să rămână, pentru că sunt în zone destul de greu accesibile, că aşa e relieful, şi localnicii s-au săturat, din generaţie în generaţie să stea colo. Dar cătunele acestea nu vor dispărea, pentru că deja se vinde teren acolo, fiindcă sunt privelişti foarte frumoase, zona este sălbatică. Deci, pentru cabane, dar nu localnici, copiii celor de acolo lor îşi vor mai face poate câte o cabană. Un fel de turism. Dar nu ştiu dacă cineva, acolo, să facă investiţii în pensiuni, moteluri, dar e posibil…”, a declarat primarul Alexandru Livescu.