G4Media.ro

The Washington Post: Cum lucrează serviciul de securitate al Rusiei pentru a…

Foto: Facebook / Ilan Sor

The Washington Post: Cum lucrează serviciul de securitate al Rusiei pentru a submina guvernul pro-occidental de la Chișinău / Modul în care FSB s-a folosit de Dodon și Șor pentru a influența politica moldovenească

O sumedenie de materiale sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și analizate de The Washington Post ilustrează modul în care Moscova continuă să încerce să manipuleze țările din Europa de Est.

Când mii de protestatari s-au adunat luna trecută în fața palatului prezidențial din Moldova cerând demisia liderului pro-occidental al țării, omul din spatele demonstrației – un lider al unui partid de opoziție aflat în exil în Israel – a primit în curând aplauze din partea Moscovei.

Un politician rus de rang înalt l-a lăudat pe organizatorul protestului, Ilan Șor, ca fiind „un partener demn pe termen lung” și chiar a oferit regiunii moldovenești conduse de partidul lui Șor un contract ieftin de gaze rusești, potrivit serviciului de presă al lui Șor. Supranumit „tânărul” de către Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Șor, în vârstă de 35 de ani, este o figură de frunte în eforturile Kremlinului de a submina această fostă republică sovietică, arată documente ale serviciilor de informații și interviuri cu oficiali moldoveni, ucraineni și occidentali.

Documentele – care fac parte dintr-un teanc de materiale sensibile obținute de serviciile secrete ucrainene și analizate de The Washington Post – ilustrează modul în care Moscova continuă să încerce să manipuleze țările din Europa de Est, chiar și în timp ce campania sa militară din Ucraina eșuează. FSB a direcționat zeci de milioane de dolari de la unele dintre cele mai mari companii de stat din Rusia pentru a cultiva o rețea de politicieni moldoveni și a reorienta țara către Moscova, indică documentele și interviurile.

Trezoreria SUA a impus miercuri sancțiuni împotriva mai multor organizații și persoane din Rusia sau din Republica Moldova, inclusiv a lui Șor, afirmând că acesta „a coordonat cu reprezentanți ai altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova” și a „primit sprijin rusesc”, precum și că a lucrat în iunie „cu entități cu sediul la Moscova pentru a submina” încercarea Moldovei de a adera la Uniunea Europeană.

Moscova susține de mult timp o enclavă separatistă în interiorul granițelor Moldovei, ocupată de trupele rusești, iar conflictul înghețat din această zonă a reprezentat o frână în eforturile Moldovei de a se integra în Europa de Vest.

În primele luni ale războiului din Ucraina, au declarat oficialii, guvernul moldovean s-a temut că tancurile rusești vor trece peste granița sa, mai ales dacă portul ucrainean de sud Odesa, aflat la 65 km distanță, va cădea. Acea amenințare militară imediată a scăzut, dar tensiunea crește din cauza utilizării gazelor naturale – precum și a consecințelor atacurilor aeriene rusești asupra infrastructurii energetice din Ucraina vecină – pentru a forța o schimbare a conducerii politice.

Atacurile metodice ale Rusiei exploatează fragilitatea sistemului energetic ucrainean

Controlul asupra conducerii celor două principale canale de televiziune pro-ruse din Moldova a fost transferat unui asociat apropiat al lui Șor la sfârșitul lunii septembrie, potrivit lui Șor și șefului consiliului de supraveghere a mass-media din Moldova, oferindu-i acestuia o platformă majoră pentru a promova o agendă aliniată Moscovei în această țară mică, situată între Ucraina și România. În plus, arată comunicările interceptate, FSB a trimis o echipă de strategi politici ruși pentru a consilia partidul lui Șor. Și, potrivit documentelor, FSB a supravegheat o tranzacție prin care un oligarh rus a achiziționat unul dintre principalele active ale lui Șor, pentru a-l proteja de autoritățile moldovenești.

Partidul Șor urma să fie poziționat ca unul „de acțiune concretă”, populist „în adevăratul sens al cuvântului”, un partid care „schimba viața oamenilor în bine”, au scris strategii ruși într-un raport către FSB, care se afla printre documentele analizate de The Post.

Într-un interviu, Șor a negat că ar fi primit vreodată sprijin din partea Moscovei, inclusiv din partea serviciilor de securitate. „Suntem un partid absolut independent, care apără doar poziția cetățenilor moldoveni”, a spus el. El a acuzat înclinația pro-occidentală a guvernului moldovean pentru că a adus țara aproape de ceea ce el a spus că este „colapsul economic”. Într-un comunicat emis joi, după impunerea sancțiunilor americane, Șor le-a respins sfidător ca pe o „victorie” care arată că președintele Moldovei „s-a speriat cu adevărat de proteste, înțelegând că zilele ei sunt numărate și că o vom da afară din scaun”.

Oficialii moldoveni și americani se tem că eforturile Kremlinului de a submina Moldova, parte a unei campanii care datează de zeci de ani, s-ar putea intensifica dacă va suferi noi pierderi în Ucraina. „Recent, pe măsură ce Rusia se confruntă cu eșecuri militare și cu indignarea globală din cauza acțiunilor sale brutale din Ucraina, agenții Rusiei au luat în considerare măsuri din ce în ce mai disperate pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale”, a declarat Trezoreria în comunicatul său prin care a anunțat sancțiunile împotriva lui Șor și a altor persoane.

Moldova, care, împreună cu Ucraina, a primit statutul de candidat la UE în iunie, este deosebit de vulnerabilă la presiunea rusă din cauza dependenței sale aproape totale de gazul rusesc. Creșterile de peste cinci ori mai mari ale prețului la gaz din acest an au afectat puternic populația de 2,5 milioane de locuitori, iar facturile la energie reprezintă în prezent peste 60% din costul mediu de trai al unui moldovean, au declarat oficialii de la Chișinău.

„Ei sunt foarte jenați de întreaga operațiune din Ucraina și au nevoie de un succes undeva”, a declarat într-un interviu Oleg Serebrian, vicepremierul Republicii Moldova. „Temerea mea personală este că Moldova este o țintă mai ușoară decât Ucraina. Deci, pentru un fel de reînarmare morală a societății rusești, ei ar putea folosi diferite instrumente în Moldova. Primul dintre ele este cel economic”.

Gazprom, monopolul rusesc de gaze naturale controlat de stat, a redus livrările către Moldova cu 30% în această lună și amenință cu noi reduceri în noiembrie. Atacurile aeriene rusești care vizează infrastructura energetică a Ucrainei sporesc și mai mult presiunea. Ucraina furniza 30% din energia electrică a Moldovei, dar bombardarea centralelor electrice ucrainene înseamnă că Moldova a trebuit să apeleze la România, iar liniile electrice din această țară transmit deja la capacitate maximă.

În plus, Transnistria, enclava ocupată de trupele rusești care controlează centrala electrică ce furnizează restul de 70% din necesarul de electricitate al țării, a declarat săptămâna aceasta că reduce drastic aceste volume din cauza reducerilor în aprovizionarea cu gaze naturale de la Gazprom, ceea ce face ca autoritățile moldovenești să se lupte cu disperare pentru a acoperi deficitul. „Fiecare bombă care cade asupra unei centrale electrice ucrainene este o bombă care cade și asupra aprovizionării cu energie electrică a Moldovei”, a declarat Nicu Popescu, ministrul de externe al Moldovei.

Oficialii se tem că protestele organizate de Șor, deși relativ mici deocamdată, ar putea escalada odată cu venirea iernii și că o criză de energie ar putea fi folosită pentru a răsturna guvernul.

„După Ucraina, Moldova este cea asupra căreia ne concentrăm atenția”, a declarat un oficial occidental.

Noul procuror anticorupție din Moldova a reținut luna aceasta 24 de persoane, inclusiv membri ai partidului lui Șor, în legătură cu presupusa finanțare ilicită a demonstrațiilor, procurorul afirmând că anchetatorii au confiscat 20 de saci negri plini cu 3,5 milioane de lei (aproximativ 181.000 de dolari) în numerar. Partidul Șor a declarat că arestările au reprezentat „presiuni” din partea autorităților pentru a perturba protestele antiguvernamentale.

În interviu, Șor a declarat că guvernul moldovean este vinovat pentru criza economică în creștere, deoarece „încalcă statutul de neutralitate al Moldovei și aduce prejudicii oamenilor din Moldova, deoarece astăzi, pentru oamenii normali, [relațiile bune cu Moscova] reprezintă baza pentru a obține prețuri normale la gaze”.

„Un adevărat idol”

Documentele oferă o privire rară în interiorul lumii obscure a operațiunilor de influență ale Rusiei în Moldova și a instrumentelor gemene de gaze naturale și finanțare ilicită pe care Kremlinul le manevrează aici.

„Rușii se pricep foarte bine la exportul a două lucruri: unul, energia, și al doilea, corupția”, a declarat un înalt oficial de securitate moldovean, care, la fel ca și alții, a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta un subiect sensibil.

Din 2016, operațiunile FSB în Republica Moldova au fost conduse de Dmitri Milyutin, un general în cadrul serviciului de securitate care ocupă funcția de șef adjunct al Departamentului de informații operaționale, potrivit documentelor. În cea mai mare parte a perioadei în care a ocupat acest post, au declarat oficialii, Milyutin a lucrat prin intermediul lui Igor Chaika, un om de afaceri rus care este fiul fostului procuror general al Rusiei. Chaika este ambasadorul în Moldova al unei asociații de afaceri legate de Kremlin, Delovaya Rossiya.

Trezoreria a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Chaika miercuri, afirmând că „împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov”, acesta a „elaborat planuri detaliate pentru a submina președintele moldovean Maia Sandu și a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei”.

În plus, potrivit Trezoreriei, guvernul rus a folosit „companiile lui Chaika ca paravan pentru a direcționa bani către partidele politice colaboratoare din Moldova”. Unele dintre aceste fonduri ilicite de campanie au fost alocate pentru mită și fraudă electorală”.

Milyutin a comunicat cu Chaika de peste 6.000 de ori între decembrie 2020 și iunie 2022, potrivit documentelor serviciilor secrete ucrainene.

FSB „verifica cu [Chaika] ce trebuia făcut în orice moment”, a declarat un oficial ucrainean din domeniul securității, făcând referire la documente. Chaika „este ca un portofel pentru ei”.

FSB, Milyutin și Chaika nu au răspuns la solicitările de comentarii. Peskov a declarat pentru The Post că „desigur” îl cunoaște pe Chaika, dar că nu a lucrat niciodată la vreun plan cu acesta pentru a restabili influența rusă în Moldova. „Nu am nimic de-a face cu Moldova”, a spus el.

Spionii Rusiei au interpretat greșit Ucraina și au indus în eroare Kremlinul în timp ce războiul se apropia

Până de curând, arată documentele, principalul vehicul al FSB în Moldova a fost Partidul Socialist, condus de Igor Dodon, care a fost președintele pro-Moscova al Moldovei între 2016 și 2020. Chaika nu și-a ascuns niciodată legăturile strânse cu Dodon: din 2019, el a deținut împreună cu fratele mai mic al lui Dodon afaceri în Rusia în domeniul imobiliar și al gestionării deșeurilor, potrivit documentelor oficiale de înregistrare a companiilor.

Cu toate acestea, strategia Partidului Socialist s-a întors prost, în 2020, când populația moldoveană l-a respins pe Dodon după ce acesta s-a împotmolit într-o serie de scandaluri de corupție. Într-un filmuleț înregistrat în secret și scurs în 2019, Dodon a recunoscut că a primit finanțare de la Kremlin – inclusiv de la Gazprom – și a declarat că are nevoie de 800.000 de dolari până la 1 milion de dolari pe lună pentru a acoperi „costurile de funcționare” ale partidului său.

Dodon, care a fost acuzat de trădare, îmbogățire ilegală, corupție și finanțare ilegală a partidului, nu a răspuns la solicitările de comentarii trimise purtătorului de cuvânt al Partidului Socialist, unde este încă membru. În instanță, el a negat acuzațiile, spunând că dosarul împotriva sa este „100 la sută politic.” Moldovenii au votat-o pe Sandu, un fost economist al Băncii Mondiale, ca nou președinte al țării la 15 noiembrie 2020.

Ca răspuns, FSB a elaborat un plan – datat 21 noiembrie 2020 și analizat de The Post – pentru a folosi poziția socialiștilor ca cel mai mare partid din Parlament, împreună cu partidul lui Șor, pentru a menține influența agenției ruse, inclusiv prin adoptarea unei legi care ar transfera controlul serviciului de securitate și informații din Moldova de la președinte la Parlament. Cu toate acestea, partidul lui Dodon a fost, de asemenea, distrus în alegerile parlamentare din iulie 2021, iar planul nu a ajuns nicăieri.

Strategii politici moldoveni angajați de FSB au raportat la Moscova în septembrie 2021 că înfrângerea Partidului Socialist a fost „rezultatul unei crize sistemice” și că Dodon era o persoană cu o „reputație afectată ireversibil”, a cărei îndepărtare de pe scena politică ar trebui să fie realizată cu „virtuozitate chirurgicală”.

După ce Dodon s-a retras din Partidul Socialist, a fost numit președinte al Consiliului de afaceri moldo-rus, o organizație înființată de Delovaya Rossiya, o organizație care are legături cu Kremlinul. Salariul lunar al lui Dodon, plătit de consiliul de afaceri, a fost de 29.016 dolari, plus un bonus lunar de 14.508 dolari, arată documentele.

Cu toate acestea, contractul a venit cu condiții. Dodon trebuia să clarifice tot ceea ce spunea în public cu noul său angajator, arată o captură de ecran a unei conversații prin SMS între Dodon și Chaika. În conversația din 2 decembrie 2021, Dodon a insistat că era „o persoană liberă”.

„Liber, dar restricționat de etica corporatistă a Uniunii [ruso-moldovenești]”, a spus Chaika.

„Ați început să mă îngropați mai devreme”, a răspuns Dodon. „Dacă transmiteți condiția ca pentru una dintre declarațiile mele publice să-mi tăiați salariile și să închideți noul consiliu de afaceri… atunci să vorbim despre asta în detaliu”.

Cum nu și-a respectat UE promisiunile față de refugiații ucraineni

Moscova și-a intensificat rapid căutările pentru înlocuirea politică a lui Dodon. Șor, care intrase în politică din trecutul de președinte al unei importante bănci moldovenești și al unui lanț de magazine duty-free, împreună cu aeroportul comercial din Moldova, era văzut de către sondatorii care lucrau pentru FSB ca un fel de populist de spectacol, dar manipulabil, arată documentele. El a obținut un succes timpuriu în 2015, când a fost ales primar al orașului moldovean Orhei. Dar, doi ani mai târziu, a fost găsit vinovat de jefuirea a 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc – un jaf din 2014 care a lăsat guvernul moldovean cu un deficit bugetar care se ridică la 8% din produsul intern brut.

Șor a rămas primar în timp ce a făcut apel la condamnare, dar apoi a părăsit țara către Israel în 2019, negând acuzațiile de furt bancar, pe care le-a descris ca fiind motivate politic. El a continuat să conducă partidul din exil, iar acesta s-a clasat pe locul trei la alegerile parlamentare din 2021, cu 5,7% din voturi.

„Pentru unii, [Șor] este în mod clar alergic, o figură inacceptabilă. Dar pentru alții, el este un adevărat idol și un lider”, potrivit unui raport din aprilie 2021 scris de strategii pentru FSB.

În comunicatul său, Trezoreria SUA a notat că „soția lui Șor este cântăreața pop rusă Sara Lvovna Șor, care a fost decorată de [președintele rus Vladimir] Putin ca artistă de onoare a Rusiei”. Ea este cunoscută sub numele de scenă Jasmin.

Strategii politici angajați de Kremlin au călătorit pentru prima dată la Chișinău din Rusia în martie 2021 pentru a lucra în secret cu partidul lui Șor, arată documentele. Aceștia au depus eforturi mari pentru a se asigura că prezența lor nu este descoperită, cumpărând cartele SIM preplătite pentru telefoane și păstrând ascunse adresele apartamentelor pe care le închiriau – chiar și pentru membrii partidului lui Șor, potrivit unei note scrise de unul dintre ei, care face parte din fondul de documente.

Printre măsurile pe care aceștia le-au recomandat partidului Șor se numără ștergerea cât mai mult posibil a „fondului negativ”, probabil condamnarea penală din trecut a lui Șor, și încercarea de a-i curăța imaginea pe internet. Într-un grafic care făcea parte din recomandările trimise înapoi la FSB, strategii au propus să ofere jurnaliștilor „recompense” pentru a șterge articolele „în circumstanțe extreme” sau pentru a obține „controlul asupra deciziilor judecătorești” dacă partidul Șor alegea în schimb să îl dea în judecată pentru defăimare.

Șor a declarat că partidul său a folosit serviciile unei varietăți de „diferiți consultanți internaționali”, dar că nu a fost la curent cu vizita din martie 2021, deoarece nu locuia în Moldova atunci.

Șor a primit, de asemenea, asistență din partea FSB pentru o altă parte a imperiului său de afaceri. Pe fondul unui conflict cu autoritățile moldovenești, FSB a coordonat îndeaproape o afacere din 2020 în care participația de control a lui Șor în compania care administrează aeroportul de importanță strategică al Chișinăului a fost transferată unui miliardar rus puternic, Andrei Goncharenko, arată documentele. Goncharenko „a fost instruit în toate”, a declarat un ofițer superior al FSB într-o discuție despre afacere, arată documentele.

Șor a declarat în interviu că nu a deținut niciodată o participație la aeroport – și că a renunțat la funcția de președinte al consiliului de administrație al acestuia în vara anului 2019, când controlul companiei a fost vândut, potrivit informațiilor de presă, lui Nathaniel Rothschild, un om de afaceri britanic. Dar documentele FSB în care se discută afacerea se referă la aeroport ca fiind încă „activul lui Șor” în ianuarie 2020, în timp ce înalți oficiali moldoveni au declarat, de asemenea, în interviuri, că acesta era controlat de Șor. O persoană familiarizată cu afacerea a declarat că Rothschild a achiziționat o opțiune de cumpărare a companiei, dar nu a finalizat niciodată tranzacția. Un purtător de cuvânt al Rothschild a refuzat să comenteze.

În plus, două acorduri juridice, aprobate și transmise de FSB în august și octombrie 2020, prevedeau că Șor urma să îi ofere sprijinul său politic lui Dodon, în schimbul susținerii lui Dodon pentru dezvoltarea aeroportului, precum și pentru transferul „a 100% din companie … în proprietatea reprezentanților mediului de afaceri rusesc”.

Un reprezentant al lui Goncharenko nu a răspuns la solicitările de comentarii.

Șor a declarat că Goncharenko este un om de afaceri pe care îl cunoștea „personal”, care „nu a urmat niciodată ordinele FSB” și care era interesat de aeroport ca de un „proiect de investiții atractiv”.

Pe străzile capitalei Republicii Moldova, mecanismele financiare pot părea îndepărtate pentru cei care se luptă să-și plătească facturile. Pentru mulți demonstranți, indiferent de acuzațiile procurorului potrivit cărora unii sunt plătiți pentru a protesta, preocupările lor sunt reale și presante.

„Oamenii ies în stradă pentru că nu ne putem permite să trăim”, a declarat o pensionară, Zina. „Prețul gazelor a crescut de cinci ori, iar pensiile și salariile sunt la fel. Șor ne-a dat cadouri de sărbătorile naționale. Iar ăștia de la putere ne-au arătat doar pumnii”.

Protestatarii susținuți de Șor au recurs la tactici din ce în ce mai agresive în ultimele două săptămâni, iar pe măsură ce criza energetică din Moldova se intensifică, sentimentul alarmant crește la Chișinău și în capitalele occidentale.

Rușii „fac tot ce pot pentru a stinge lumina”, a declarat un al doilea oficial occidental. „Nu au nevoie să facă mai mult decât atât pentru a destabiliza guvernul moldovean”.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

2 comentarii

  1. La fel ca în românica cu simion, șoșo teodorovici și alți „patrioti”

  2. Tarile saracie sunt mai vulnerabile la astfel de influente 🙂