The Wall Street Journal: Un altfel de centru se afirmă în Germania. În vreme ce vechiul centru-dreapta se scufundă, un nou centru-stânga se ridică

Germania a dat duminică startul maratonului de alegeri locale și federale din 2021, cu alegeri regionale desfășurate în două state. Rezultatele arată că alegătorii se plictisesc de actualul echilibru politic static, în vreme ce șederea de 16 ani a Angelei Merkel în funcția de cancelar se apropie de final.

Rezultatul este o reașezare cât se poate de germană, din moment ce guvernele celor două state în care au avut loc alegerile nu se vor schimba. Partidul Verde de stânga și-a prelungit controlul deținut deja de 10 ani în Baden-Württemberg, mărindu-și proporția de voturi la 32,6% de la 30,3% în 2016. Social-democrații (SPD) de centru-stânga au ieșit primii în Renania-Palatinat, deși cu o proporție ceva mai mică, 35,7%, față de 36,2% acum cinci ani.

Aspectul șocant îl constituie evoluția slabă a partidului ieșit pe locul doi la ambele scrutine, Uniunea Creștin Democrată (CDU) de centru-dreapta condusă de dna Merkel. Proporția voturilor obținute de CDU s-a scufundat la niveluri-record pentru epoca postbelică în ambele state – 24,1% în Baden-Württemberg și 27,7% în Renania-Palatinat. Fapt ce continuă tendința descendentă multi-stratificată a CDU, în condițiile în care alegătorii își pierd treptat simpatia pentru ea cu fiecare ocazie când li se cere să o supună judecății. Acest scepticism electoral cuprinde și formațiunea-soră bavareză a CDU, CSU, care la ultimele alegeri statale din 2018 a pierdut 10% din voturi comparativ cu precedentele.

Acest reflux constant al încrederii alegătorilor constituie o problemă urgentă pentru Armin Laschet, ales în ianuarie de membrii CDU pentru a conduce partidul și un potențial candidat la înlocuirea dnei Merkel la alegerile generale din toamnă. E prea proaspăt numit în funcție pentru a putea fi considerat direct răspunzător pentru aceste pierderi locale. Nici scandalul legat de achiziții medicale anti-pandemie implicând politicieni CDU de la Berlin n-a ajutat. Cum n-au ajutat nici campania slabă de vaccinare sau tensiunile politice tot mai mari provocate de măsurile de carantină adoptate de dna Merkel.

Însă neputința de a împiedica înfrângerile electorale la nivel statal au contribuit la defenestrarea predecesoarei dlui Laschet, Annegret Kramp-Karrenbauer, care era și candidata preferată a dnei Merkel. Dacă dl Laschet se va dovedi incapabil să inverseze cursul la celelalte alegeri statale din acest an, el ar putea fi forțat să-i cedeze locul liderului CSU Marcus Söder în calitate de candidat conservator la postul de cancelar. Sondajele îl indică de altfel pe dl Söder ca fiind mai apreciat.

CDU și CSU, luate la un loc, dețin încă cea mai mare șansă de a obține cele mai multe voturi la alegerile generale, deși cu un procent redus față de cele anterioare. Lupta importantă se va da pentru locul al doilea, cât și pentru un număr suficient de locuri pentru a permite participarea la o coaliție de guvernare.

Unul dintre potențialii învingători e Partidul Verde, care duminică și-a extins seria de victorii din ultimii ani și ar putea deveni acum principalul partid de opoziție de centru-stânga. Unul dintre perdanți va fi probabil SPD, care suferă de o criză de identitate, întrucât lâncezește la Berlin în marea coaliție greoaie stânga-dreapta condusă de dna Merkel, iar vechea sa bază electorală muncitorească se diminuează.

E prea devreme încă pentru a putea specula cu privire la ce fel de guvern de coaliție ar putea produce acest caleidoscop politic, pentru a nu mai pomeni de ce politici anume ar putea fi înclinat el să adopte. Alegătorii germani par a nu ști ce vor. Însă alegerile statale de duminică sunt un indiciu că economia cea mai mare a zonei euro ar putea ieși din toropeala politică a epocii Merkel. Și chiar venise și vremea, date fiind provocările cu care se vor confrunta Germania și Europa după pandemie.

Sursa: The Wall Street Journal / Traducere: Andrei Suba (Rador)