G4Media.ro

The Wall Street Journal: Momentul adevărului pentru dreapta italiană  / Alegătorii primesc…

Sursa foto: Giorgia Meloni / Facebook

The Wall Street Journal: Momentul adevărului pentru dreapta italiană  / Alegătorii primesc în sfârșit guvernul conservator pe care și-l doreau în 2018

Italienii au mers duminică la vot pentru a-și alege un nou guvern, iar sondajele la ieșirea de la urne arată că marele câștigător va fi o coaliție de dreapta condusă de Giorgia Meloni. Momentele de panică în privința conservatorilor italieni au fost atât de frecvente în ultimii ani încât se poate întreba pe bună dreptate ce e diferit de data aceasta, scrie The Wall Street Journal, citată de Rador.

Meloni conduce Frații Italiei, o formațiune descendentă din partidele fasciste mai vechi ale țării. În campania electorală ea s-a concentrat pe chestiuni legate de războiul cultural, cum ar fi opoziția față de „lobby-ul LGBTQ”. De asemenea, coaliția ei readuce în preajma puterii partidele Liga al lui Matteo Salvini și Forza Italia al lui Silvio Berlusconi, ambii percepuți ca niște sperietori de către europeni, deși din motive diferite.

Meloni a fost prea reticentă în a se delimita deplin de moștenirea fascistă a partidului ei. Dar concomitent nu este clar nici cât de mult se vor schimba politicile sub mandatul ei. În privința economiei, așteptați-vă la un program populist de dreapta convențional (pentru Italia) bazat pe reduceri de impozite atent direcționate și pe pomeni sociale, iar nu pe acel gen de reforme profunde pe care le încearcă acum în Regatul Unit un alt lider conservator.

Elitele europene se tem că acest lucru va pregăti terenul pentru un nou conflict între Roma și UE pe tema regulilor bugetare. Și e într-adevăr un motiv de îngrijorare, cu datoria guvernului italian apropiindu-se de 150% din PIB și nici un plan de stimulare a creșterii economice. Dar și UE și-a cedat pârghiile de influență pe care le-ar fi putut avea, protejând Roma de judecata pieței. Achizițiile masive de obligațiuni italiene de către Banca Centrală Europeană au redus diferența dintre obligațiunile germane și italiene, un indicator de referință.

În privința politicii externe, Meloni și aliații ei conservatori nu sunt vizibil mai pro-Ucraina decât oricare alt politician italian, în contextul invaziei ruse. Dar ea nu e vizibil nici mai puțin pro-Ucraina, și pare să se simtă obligată să respecte consensul din rândul alegătorilor, care susțin sancțiunile contra Rusiei.

Meloni a luat-o pe urmele altor conservatori, promițând o reducere drastică a imigrației ilegale, poate chiar și printr-o blocadă navală înspre Libia. Un plan nu tocmai plauzibil, însă Italia se află în prima linie a unui val de migrație ilegală apărut în 2015, care de atunci nu s-a oprit vreodată pe de-a-ntregul. Dacă oricine de la Bruxelles are o idee mai bună despre cum poate fi adusă situația sub control, probabil că italienii ar fi numai urechi.

Toate acestea aduc mult a continuitate. Diferența fundamentală e că acum, cu coaliția lui Meloni, s-ar putea să li se permită în sfârșit conservatorilor să guverneze – și aceasta ar putea fi adevărata lecție a alegerilor.

La alegerile din 2018 o coaliție de dreapta condusă de Salvini a obținut cele mai multe voturi, deși nu și majoritatea. Însă reputația lui Salvini era considerată într-atât de toxică încât în parlament au avut loc mașinațiuni complexe pentru a fi împiedicat să ajungă premier. El a fost forțat să servească drept vicepremier, într-o coaliție incomodă cu Mișcarea de Cinci Stele, formațiune populistă de stânga. Alegătorii italieni n-au avut niciodată șansa de a testa aptitudinile politicienilor lor de dreapta.

Frustrările generate de rezultatul electoral din 2018 au fost amplificate de cei doi ani de pandemie și de criza energetică provocată de Rusia. Meloni era relativ puțin cunoscută înainte de aceste alegeri, iar partidul ei n-a fost niciodată la putere. Acum e pe cale să câștige și pentru că nu s-a alăturat guvernului de uniune națională constituit sub actualul premier interimar Mario Draghi.

O victorie a lui Meloni va inaugura o nouă perioadă complexă a politicii italiene și a relației Italiei cu UE. Și totuși, în aceste vremuri același lucru se poate afirma despre oricare scrutin din Italia. Ideea principală e că s-ar putea ca italienii să capete în sfârșit guvernul conservator pe care păreau să și-l dorească cu patru ani în urmă. Acum vor afla dacă poate funcționa.

Sursa: The Wall Street Journal/ Rador/ Traducere: Andrei Suba

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

Citește și...

8 comentarii

  1. Wow…. ce aspirații înalte au și ăia din Italia, din 2018 o dorea pe Mamelonii….

  2. Șoșoacă și Simion de Italia.

  3. Pai cum draga g4? Nu mai sunt fascisti extremisti si alte epitete dina astea urleto-stangiste? Sunt conservatori acum, ai? Propaganda neomarxista nu mai tine la oamenii normali, asa-i?

  4. Aici, prin acest articol al WSJ, se poate observa clar diferenta de abordare doctrinara, in evaluarea politicilor, dintre media SUA si UE: daca pentru UE, castigatorii alegerilor din It. sunt extrema dreapta, in SUA sunt doar…conservatori. Sunt si ceva nuante, desigur, dar minore.

  5. Italieni au votat cu arma „Ursula” la timpla??!! Bravos Italia nu sinteti lingăii Europei!!