G4Media.ro

The Financial Times: Rezistența lui Rutte va afecta redresarea Europei / De…

The Financial Times: Rezistența lui Rutte va afecta redresarea Europei / De ce vrea premierul Olandei să aibă ultimul cuvânt în privința țărilor care merită ajutor de la UE

Liderii UE se vor reuni la Bruxelles săptămâna aceasta pentru a încerca să ajungă la un acord în privința fondului de redresare propus de 750 de miliarde de euro, finanțat prin datorie generată în comun, menit să amortizeze daunele provocate economiilor lor de coronavirus, scrie The Financial Times, citată de Rador.

Există forțe care configurează destinul Europei și în privința cărora blocul nu poate face prea mult, cum ar fi unilateralismul american și autoritarismul chinez. Dar punerea în comun a resurselor economice pentru a apăra locurile de muncă, a salva piața unică și a proteja moneda euro este un lucru care cu siguranță le stă în puteri, dacă ei pot vedea și dincolo de interesele naționale egoiste pe termen scurt.

Pentru a ajuta Europa să treacă de o astfel de criză care nu apare decât o dată în viață, cum e pandemia, orice fond de redresare trebuie să fie suficient de mare pentru a avea un impact macroeconomic real. Trebuie să fie re-distributiv pentru a-i conferi un avantaj financiar față de piețele datoriilor ori fondurile UE de salvare deja existente, iar banii vor trebui distribuiți rapid.

Propunerea Comisiei Europene, care pleacă de la un acord între Paris și Berlin, nu este perfectă. Formula ei de împărțire a banilor ar urma să răsplătească țări care aveau de dinainte de criză un șomaj mai mare, dar care nu au fost lovite de ea atât de grav ca altele. Acest aspect ar trebui corectat la discuții. Totodată Bruxelles-ul pare nehotărât dacă scopul fondului trebuie să fie scoaterea economiilor din recesiune ori convingerea guvernelor să implementeze reforme amânate prea mult. Totuși, în mare, planul satisface criteriile unui stimul aplicat la timp.

Spre meritul ei, Germania a recunoscut circumstanțele excepționale ale acestui șoc sanitar. Olanda, Suedia, Austria și Danemarca, țări cărora le lipsesc povara istorică și viziunea pe termen lung ale Germaniei, nu le-au recunoscut. Așa-zișii „patru frugali” opun rezistență planului în forma în care a fost propus. Ei nu acceptă acordarea banilor sub formă de subvenții, în loc de împrumuturi, și vor ca oricărui ajutor să-i fie atașate condiții stricte și verificări la sânge.

Liderul informal al acestor refuznici frugali este Mark Rutte, premierul olandez. Poate că realizând că nu se va putea opune la nesfârșit fondului, dl Rutte insistă ca Haga și toate celelalte capitale naționale, iar nu Comisia, să aibă ultimul cuvânt de spus în privința căror țări merită sau nu asistență financiară. În mintea lui, un veto național reprezintă prețul democratic al solidarității.

Dar ideea ca parlamentul olandez să le dicteze termeni celor italian ori spaniol e profund nedemocratică. Ar fi totodată contraproductivă și ar politiza întregul proces, cu guvernele înțelegându-se separat între ele.

Dl Rutte vorbește doar de formă despre ideea unei Europe mai puternice, geopolitice, dar nu e dispus să accepte și prețul ei, mai ales că alegerile naționale de anul viitor se apropie. Extrema dreaptă eurosceptică rămâne o amenințare, deși o majoritate a olandezilor pare a fi în favoarea apartenenței la UE. Opoziția dlui Rutte față de redresare are o susținere puternică și în parlament.

Tonul lui moralizator rezonează bine cu un public care a prosperat de pe urma unei economii liberale deschise și a șapte decenii de apartenență la UE și care se întreabă de ce italienii și grecii nu pot fi mai asemănători cu ei. Însă nimeni nu este de vină pentru actuala criză.

Reformele pentru îmbunătățirea productivității sunt extrem de necesare în sudul Europei. Membrii nordici ar trebui să-și recalibreze economiile pentru a renunța la surplusurile excesive. Alte capitale poate că se întreabă dacă propriile lor finanțe publice nu ar fi dus-o mai bine dacă Haga nu și-ar fi braconat veniturile fiscale prin intermediul unui regim de impozitare extrem de favorabil corporațiilor.

Fiecare țară trebuie să facă partea ce îi revine. Toate ar trebui să folosească banii din fondul de redresare pentru a-și reduce emisiile de carbon și a-și îmbunătăți deprinderile digitale. Dar condiționarea ajutorului de criză de reforme complexe și controversate impuse din exterior ar fi o greșeală costisitoare de pe urma căreia toți europenii ar avea de pierdut.

Sursa: The Financial Times/ Rador/ Traducerea: Andrei Suba

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Rutte e baiat bun ,distruge mizeria asta de UE.

  2. Orbane ai grija, Rutte este un popo activ…o singur data daca rezisti si Romania este salvata!

  3. Pai daca sudistii UE vor Uniune, sa faca reforme ca sa se poata uni cu cei care merg bine, si asa vor merge si ei bine. Daca nu vor uniune, sa inceteze sa planga ca vor uniune. Daca Olanda & Co cedeaza, UE devine o sarlatanie condusa de mafia sudista.

  4. Vor accepta cu totii . Nu e de gluma . Nu accepti nu existi si daca refuzi Germania si restul de tari ce faci ? Cu ce te alegi ? Cu trei voturi in plus ?

  5. cum sa nu dea bani la baetii dastepti de pe dambovita? cand ne merge justitia asa de frumos?si avem un USL la putere de 30 de ani jongland cu angajari pe pile?

  6. Rutte e baiat bun ,distruge mizeria asta de Romania.

  7. Nu chiar toti europenii ar avea de pierdut. Ar avea de pierdut tarile din sud si din Est care traiesc pe datorie si in care coruptia domina acele guverne. Statele central europene si cele nordice ar avea doar de castigat. Diferentele sunt uriase intre Nord si Sud, asta e clar. Totusi, dupa ultimele cercetari, Spania, Grecia si Italia fac si ele parte din UE, asadar fie sunt ajutate toate statele membre, fie actuala UE dispare si statele mai bogate din nord isi fac ele singure o mini UE.

  8. Hello G4, incercati sa traduceti si altfel decat cu googletranslate?

  9. ”Dl Rutte vorbește doar de formă despre ideea unei Europe mai puternice, geopolitice, dar nu e dispus să accepte și prețul ei, mai ales că alegerile naționale de anul viitor se apropie”. Păi tocmai asta pretinde olandezul, toate țările care vor să facă parte din UE să-i accepte prețul. Cum s-a putut ca Grecia să cheltuiască în neștire bani împrumutați, doar ca guvernanții să se laude și să fie realeși ? Cum era să se întâmple și la noi. Cum voia Dragnea să ne scoată din UE pentru că nu voia să-i accepte regulile ? Măcar dacă țările cu musca pe căciulă își vor lua angajamente serioase să respecte regulile de acum înainte, dar uite că Ungaria deja nu vrea. Așa că, trist-netrist, reticența unora trebuie înțeleasă.

  10. „Olanda, Suedia, Austria și Danemarca, țări cărora le lipsesc povara istorică și viziunea pe termen lung ale Germaniei, …” Asta e, pentru cei care cunosc „viziunea pe termen lung a Germaniei „, de maxim haz. Dar cine stie, poate că viziunea Germaniei e mai bună acum decît a fost în 1914 sau în 1939 (deși mă cam indoiesc).

  11. Popoarele educate trebuie sa mentina o stacheta ridicata . Nu este firesc faptul ca aceste natiuni sa contribuie la bugete comunitare din care se ofera pomeni unor popoare needucate pline de hoti si mincinosi . Cine trudeste si agoniseste trebuie sa puna conditii milogilor needucati si hoti .

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.