Tarifele propuse de Trump destabilizează piața globală de modă

Harta globală a surselor de aprovizionare pentru îmbrăcăminte s-a schimbat de mai multe ori în ultimii ani, dar puține perturbări au lovit cu surprinderea și gravitatea potențială a tarifelor reciproce propuse de președintele Donald Trump, relatează Vogue Business.

Anunțate la începutul acestei luni, înainte de a fi suspendate pentru 90 de zile, tarifele vizau practic toate națiunile și loveau dur țările producătoare de îmbrăcăminte: 37% pentru Bangladesh, 46% pentru Vietnam, 29% pentru Pakistan, 49% pentru Cambodgia, 26% pentru India, 20% pentru Uniunea Europeană și 32% pentru Taiwan. China, ținta inițială a războiului comercial lansat de Trump în 2018, se confruntă cu cea mai mare rată: 145%, aflată încă în vigoare, cu puține excepții – și niciuna pentru industria textilă, deși Trump a declarat săptămâna trecută că această rată „foarte mare” va fi „substanțial” redusă. În prezent, se aplică un tarif universal de 10% la nivel global, însă Canada și Mexicul sunt exceptate, cu condiția respectării acordului de comerț dintre Statele Unite, Canada și Mexic (USMCA).

Deși tarifele sunt suspendate, brandurile s-au grăbit să găsească modalități de a se proteja de un posibil război comercial global, în condițiile în care lanțurile lor de aprovizionare sunt expuse. Pauza de 90 de zile urmează să se încheie în iulie, dar modul în care situația va evolua rămâne complet imprevizibil. Trump a afirmat că negocierile cu țările vizate sunt în curs, dar dacă nu se ajunge la un acord, tarifele vor fi impuse în „următoarele două până la trei săptămâni”.

Deși situația a destabilizat piețele și a declanșat apeluri urgente către avocați specializați în comerț și echipe de lanț de aprovizionare, harta surselor de aprovizionare nu s-a schimbat semnificativ. Directori și fondatori de branduri spun că incertitudinea face imposibilă luarea unor decizii majore – cum ar fi mutarea producției într-o altă țară doar pentru ca tarifele să dispară ulterior. Dacă există un lucru clar, este faptul că sistemul existent este extrem de adânc înrădăcinat – iar brandurile devin paralizate în fața imprevizibilității politice și a amenințării unui război comercial total.

Cele mai multe reacții au fost soluții temporare. Gigantul logistic Flexport a raportat o creștere a transporturilor către SUA din țările afectate de tarife, înainte de termenul limită din 9 aprilie. „Pentru companiile care importă din China, a fost o mișcare inteligentă”, spune Sanne Manders, președinte și membru fondator al Flexport. „Dar pentru celelalte țări, impactul a fost mai mic. Da, un tarif de 10% contează, dar în retail înseamnă un impact de aproximativ 3%.”

Manders spune că datele Flexport arată o scădere de 30% a transporturilor din China către SUA. Unii clienți au pus pauză sau au amânat transporturile; alții au mers mai departe și au anulat comenzile complet.

Totuși, această urgență nu a declanșat o reorganizare completă a lanțurilor de aprovizionare – cel puțin nu încă. „Nimeni nu poate reacționa rațional la tarifele lui Trump”, afirmă Miran Ali, membru al consiliului Bangladesh Garment Manufacturers and Exporters Association. „Tindem să exagerăm impactul lor, dar realitatea este mai nuanțată. Da, creează haos. Dar vedem o recalibrare, nu un abandon.”

China rămâne principala sursă de importuri de îmbrăcăminte pentru SUA, în ciuda unui declin constant de la primele tarife impuse de Trump în 2018, afirmă Julia K. Hughes, președinta United States Fashion Industry Association (USFIA). Această scădere s-a accelerat în timpul pandemiei de Covid-19, când brandurile au încercat să diversifice sursele de aprovizionare. Dar până acum, reechilibrarea a fost moderată, nu dramatică.

Țările asiatice reprezentau încă 71,5% din valoarea totală a importurilor de îmbrăcăminte ale SUA în februarie, potrivit lui Dr. Sheng Lu, director al programului de modă și îmbrăcăminte la University of Delaware, citând date de la Office of Textiles and Apparel. „Această proporție nu s-a schimbat față de anul anterior.” Primele cinci țări sursă – China, Vietnam, Bangladesh, Cambodgia și India – reprezentau 63,7% din valoarea importurilor americane de îmbrăcăminte în primele două luni ale anului 2025, față de 59,7% în aceeași perioadă a anului trecut.

Cota Chinei a rămas relativ stabilă: 18,4% ca valoare și 32% ca volum, depășindu-și clar rivalii.

„Interesant este că eforturile de diversificare a surselor au încetinit – în mare parte din cauza incertitudinii politice”, explică Lu. „Brandurile vorbesc despre schimbare, dar cifrele nu arată o mișcare dramatică” de la anunțarea tarifelor.

Luis Arandia, partener la firma de avocatură Barnes & Thornburg, observă că, în lipsa unor orientări clare din partea autorităților, brandurile sunt efectiv blocate, incapabile să-și traseze un drum clar. Odată cu anunțarea tarifelor reciproce, companiile de modă s-au trezit navigând printr-un mozaic de taxe vamale specifice fiecărei țări – în special complicat în Asia de Sud-Est.

După realegerea lui Trump din toamna trecută, brandurile și directorii de aprovizionare au început să exploreze strategii de tip „China plus patru” sau „China plus cinci”. Au început discret planuri de rezervă: evaluând fabrici în Cambodgia, vizitând facilități în Vietnam și analizând capacitățile din India. Însă anunțul tarifelor din 2 aprilie a demonstrat că nu există un refugiu sigur. În schimb, a crescut incertitudinea privind scutirile de tranzit și posibilele prevederi de grație.

Aceste tarife se aplică inclusiv componentelor de origine americană dacă cel puțin 20% din valoarea unui produs provine din componente produse în SUA, o limită complexă cu implicații semnificative pentru colecțiile globale.

În timp ce tensiunile comerciale cresc, experții analizează dacă noile tarife reciproce vor remodela aprovizionarea din hub-uri cheie precum Bangladesh, Pakistan, India, Vietnam și Taiwan. Chiar și în fazele incipiente, perspectiva acestor tarife determină deja schimbări în strategiile de aprovizionare.

Cel mai destabilizator factor pentru branduri nu sunt doar tarifele – ci modul în care sunt implementate.

„Prin declararea unei stări de urgență și utilizarea puterilor IEEPA pentru impunerea tarifelor, această rundă este total diferită de tarifele secțiunii 301 din primul mandat al lui Trump”, spune Hughes. „Atunci existau audieri, comentarii publice, perioade de revizuire. Acum, schimbările pot apărea instantaneu.”

Rezultatul: un mediu de aprovizionare definit nu doar de costuri sau conformitate, ci și de volatilitate politică.

Deși există discuții despre apropierea lanțurilor de aprovizionare de emisfera vestică, datele nu susțin această tendință. În februarie, doar 7,6% din importurile americane de îmbrăcăminte proveneau din țările membre CAFTA-DR – o scădere față de 9,6% anul trecut. Cota Mexicului a scăzut și ea la 2,3%.

Una dintre cauze – chiar și partenerii tradiționali de comerț liber, precum Mexicul, nu sunt imuni la incertitudinea generată de potențialele tarife ale erei Trump, afectând încrederea brandurilor în strategiile de relocare a producției.

Totuși, David Spooner de la Barnes & Thornburg vede oportunități: țările cu acorduri comerciale existente cu SUA ar putea beneficia pe termen lung, pe măsură ce brandurile caută să reducă riscurile și să economisească taxe.

În prezent, multe branduri se concentrează pe adaptarea la realitatea imediată, mai degrabă decât pe reorganizări majore ale producției. Unii încearcă să afișeze tarifele ca linie separată pe facturi, pentru a păstra flexibilitatea în cazul modificării tarifelor. Totuși, această abordare este complicată de legi precum „drip pricing” din diferite state americane, care interzic prezentarea incompletă a prețului unui produs.

În timp ce pregătirile pentru posibila reimpunere a tarifelor continuă, harta surselor de aprovizionare nu s-a schimbat – dar terenul de sub ea devine din ce în ce mai instabil.