Taipeiul doreşte să colaboreze cu Uniunea Europeană în reindustrializare şi reînarmare şi susţine că Beijingul nu ameninţă doar Taiwanul, ci întreaga lume

Taiwanul poate fi un „foarte bun colaborator” al Uniunii Europene şi poate sprijini ţările din regiune în procesul lor de „reindustrializare” şi „reînarmare”, a afirmat miercuri ministrul taiwanez de externe, Lin Chia-lung, care a apărat contactele insulei cu politicienii europeni în pofida opoziţiei Chinei, transmite agenția de știri EFE.

Într-o conferinţă de presă pentru jurnalişti străini, Lin a subliniat că Taiwanul şi UE, ca apărători ai „drepturilor omului, libertăţii şi democraţiei”, au „marje de colaborare şi cooperare” în special în domeniile diplomaţiei culturale, tehnologice, academice şi parlamentare.

Ministrul taiwanez a criticat încercările Beijingului de a bloca schimburile dintre politicienii europeni şi cei taiwanezi, la câteva zile după ce vicepreşedinta insulei, Hsiao Bi-khim, a susţinut un discurs în faţa Parlamentului European, devenind prima funcţionară de rang înalt din Taiwan care a făcut acest lucru, transmite Agerpres.

„Ca China să ceară oficialilor noştri să nu meargă în parlamente nu va fi acceptat”, a subliniat Lin, adăugând că interacţiunea cu Taiwanul „este în interesul” ţări lor din regiune.

„Există un mare interes pentru a interacţiona cu Europa, pentru că sunt ţări democratice şi acum se reindustralizează”, a declarat şeful diplomaţiei insulare, care a insistat că menţinerea relaţiilor diplomatice formale cu China „nu implică să nu te raportezi la Taiwan”.

Guvernul chinez a anunţat luni că a prezentat Parlamentului European un „protest energic” pentru intervenţia lui Hsiao de vineri, la reuniunea anuală a Alianţei Interparlamentare pentru China (IPAC), care a avut loc la Bruxelles.

Taiwanul nu menţine relaţii diplomatice formale cu niciun stat european, cu excepţia Cetăţii Vaticanului, dar în ultimii ani şi-a aprofundat legăturile cu mai multe ţări din zonă în pofida opoziţiei deschise a Chinei.

Ministrul de externe al Taiwanului a mai afirmat miercuri că Beijingul „nu ameninţă doar Taiwanul, ci întreaga lume„, avertizând că un conflict armat în strâm toare ar compromite securitatea altor ţări din regiune, precum Japonia şi Filipine.

„China foloseşte Taiwanul ca pretext pentru a se extinde. Nu putem să ne facem că nu vedem nimic”, a declarat ministrul de externe în aceeaşi conferinţă de presă cu jurnalişti străini.

Aceste declaraţii au avut loc la câteva zile după ce prim-ministrul japonez, Sanae Takaichi, a afirmat că un atac militar asupra Taiwanului ar putea pune arhipelagul japonez într-o „situaţie de criză” şi ar justifica intervenţia forţelor sale de autoapărare sub principiul „autoapărării colective”.

Declaraţiile premierului japonez au fost respinse cu vehemenţă de guvernul chinez, care miercuri a avertizat Tokio că orice încercare de a „interfera sau împiedica” obiectivul său de „reunificare naţională” este „sortită eşecului”.

În timpul intervenţiei sale de miercuri, şeful diplomaţiei taiwaneze a subliniat că primul lanţ de insule – un concept strategic care se referă de obicei la o linie de arhipelaguri care se întinde de la insulele Kurile la nord, trecând prin Japonia, Taiwan şi Filipine până la Borneo – reprezintă un „teatru” în sine şi că, dacă China declanşează un conflict militar în zonă, „toate ţările vor fi afectate”.

Pe aceeaşi linie, Lin a amintit că anul acesta armata chineză a desfăşurat două portavioane în apropierea teritoriului american Guam şi a efectuat manevre cu nave militare în apropierea Australiei şi a Noii Zeelande.

„Nu putem pretinde că nu vedem”, a afirmat Lin, adăugând că dacă China va prelua controlul asupra Taiwanului şi va obţine acces la Pacificul de Vest „aceasta ar avea un impact major asupra întregii lumi”.

„Toată lumea ştie că China nu încearcă doar să preia controlul asupra Taiwanului, ci şi să schimbe ordinea internaţională (…). Fără Taiwan, întreaga lume pierde”, a subliniat el.

Taiwanul se guvernează autonom din 1949 sub numele de Republica China şi dispune de forţe armate şi un sistem politic, economic şi social diferite de cele ale Republicii Populare Chineze, evidenţiindu-se ca una din cele mai avansate democraţii din Asia.

Cu toate acestea, Beijingul consideră insula o „parte inalienabilă” a teritoriului său şi în ultimii ani şi-a intensificat campania de presiune împotriva acesteia pentru a realiza „reunificarea naţională”, esenţială în obiectivul pe termen lung al preşedintelui Xi Jinping de a obţine „reîntinerirea” naţiunii chineze.